Dacă credeați că alianțele între PDL și PNL, între PSD și PNL (USL), sau chiar și coaliția de guvernare dintre PSD și PDL din 2008 erau surse de frustrare, lipsa de perspectivă corectă a liderilor PNL a făcut realul inimaginabil: i-a absorbit pe PDL-iști, iar drept urmare pe alocuri -ca la Arad- le-a oferit întreaga platformă ideologică, siglă și istorie liberală, dar și resursă umană prezentă și viitoare, unor politicieni macabri cum este Falca. O ședință de câteva ore, unică în istoria de după 1989 a României, în care 3 partide au fuzionat mai repede ca potcoava de copita unui cal, a avut loc sâmbăta ce a trecut: PNL a fuzionat cu PDL la prânz, după ce PDL fuzionase cu Forța Civică de dimineață.
Scriam în februarie cum pe termen lung, (re)apariția PNL în banca Opoziției are un efect mai crâncen pentru PDL: împingerea în zona „partidelor mici”. Nu bănuiam ca PDL va deveni peste noapte parte a bătăliei politice prezidențiale după ce a oferit catastrofa unui Băsescu, 2 mandate prezidențiale la rând. Speram să devină în timp un partid la fel de mic și sancționat de electorat ca și PNȚCD. Acum se vorbește de „Marele” PNL, ca și cum voturile pentru PNL se pot aduna pur și simplu aritmetic în viitor cu voturile pentru PDL, ca și cum cei care votează într-un fel o fac pentru o siglă și nu pentru niște oameni și ce anume fac aceștia în plan public de-a lungul timpului.
Faptul că în noua alianța electorală (da, fuziunea durează, iar pentru că totul se face pentru rezultate în alegeri, „Marele” PNL se încălzește pe tușă în timp ce Alianța Creștin-Liberală intră pe teren), și-a adus contribuția mintea pusă pe înșelat încrederea oamenilor a lui Gheorghe Falcă, spune mai multe despre speranța păguboasă pe care această nouă construcție politică ar trebui să o aducă. Chiar și cei care până recent erau militanții on-line ai PDL, precizează că elucubrația lui Falcă, adică alăturarea creştin-liberal, „ridică semne de întrebare în mintea alegătorului raţional urban sub 40 de ani, care în anii trecuţi făcea diferenţa” în alegeri, pentru că nu i se adresează. Mai mult decât atât, „această ciudăţenie, un non-sens ideologic” reprezintă o iluzie cu care se hrănesc mai ales cei din PNL că nu vor mai putea fi acaparați de interesele lui Băsescu. După cum se vede din înșiruirea cromatică a elementelor grafice de mai jos, verde-alb-albastrul (din Forța Civică, din Mișcarea Creștin-Liberală a lui Falcă) va deveni o realitate și pentru cei care până nu demult arborau galbenul ca simbol al liberalismului. Mai rămâne un eșec în alegerile din 2016, pe lângă cel de anul ăsta de la prezidențiale și vom asista la re-re-unificarea dreptei și fuziunea bis dintre PNL cu PMP seara, după ce PMP va fuziona prin abosrbție cu Noua Republică mai la prânz. Curat murdar!
Dincolo de alegerile prezidențiale, în care și sociologi agreați de PDL spun că alianța creștin-liberală i-a făcut mai mult bine decât rău candidaturii lui Victor Ponta, rămâne județul, orașul, cartierul. Aici, în zona de Vest a României, lumea încă asociază PSD cu comunismul; cu toate că există un partid socialist (PAS) ce funcționează legal și în competiție cu PSD, există asociații ale muncitorilor (PUMN) care au participat în alegeri împotriva PSD, și există un nucleu dur de intelectuali și universitari care contestă lipsa de program politic și acțiuni guvernamentale de stângă autentică ale PSD. Încet însă, generațiile se schimbă în PSD, iar tot mai mulți tineri din generația mea se înscriu în acest partid pentru că au convingerea că reprezintă o alternativă la ce a arătat PDL și PNL că este politica în ultimii 8-10 ani; iar eu mă aflu printre aceștia!
Pudibonderiile unora comform cărora politica trebuie evitată cu orice preț este nu numai obtuză, dar și contraproductivă: deciziile ce afectează comunitatea sunt luate politic. Din moment ce criticăm actualii decidenți că nu își apleacă urechea la nevoile oamenilor, iar partidele au ajuns, pe bună dreptate, dezamăgitoare, ce rămâne de făcut? Poate momentul ca tinerii să se implice în luarea deciziei politice? Până la urmă, „doar vreo treime din electorat are cultură politică sau pasiuni de dreapta sau de stânga, ceilalţi nu votează cum visează politicienii” (Dâncu). Ca parte a acelei treimi ce posedă cultură politică, aleg votul și participarea conștientă în diverse proiecte, după anumite principii și raționamente. Nu las totul în voia sorții de tipul „toți sunt la fel”. Vă sfătuiesc să faceți la fel! Iar tinerii ar trebui s-o citească pe Alina-Mungiu Pippidi și acum când scrie lucruri care nu sunt tocmai pe placul lor:
- ideea că Ponta face jocul Rusiei e propagandă neagră pentru cretini, care nu se numără neapărat în jumătatea de milion de analfabeți găsiți de Dan Popa în statistici. Deci nu trebuie identificat PSD cu alternativa catastrofică.
- Nu mă îndoiesc că mulți oameni tineri se vor identifica cu dl Ponta, care are o viață de familie simpatică, iar comentariile de la ziariștii BBC i-au fost favorabile după apariție.
