Ieri aflam că mai mulți elevi dintr-o serie de consilii județene au semnalat public inacțiunea pe care o afișează reprezentanții structurii naționale. Cu toate că titlul comunicării este unul de senzație în mass-media, problema de fond este următoarea: reprezentarea în rândul elevilor nu mai funcționează. Schimbările rezultatelor unor decizii și voturi, mai puțin cunoscute publicului, stau la baza unei acțiuni ce dăunează per ansamblu imaginii organizației (Consiliul Național al Elevilor), dar în același timp are premisele de a însănătoși organizația.
La fel ca în alte situații, asociații sau partide, reprezentarea este crucială pentru o dezvoltare sănătoasă și la acest principiu se poate reduce democrația. Degeaba dau unii impresia că societatea civilă a înregistrat succese în demersul de legiferare a Big Brother. „Bătălia” pentru astfel de succese se poate reduce la reprezentare: cine a inițiat legea, cine a votat pentru acea persoană, adică a înzestrat-o cu puterea de a iniția; cu alte cuvinte îl reprezintă. Pentru că legile nu au împiedicat pe anumiți oameni să comită ilegalități; dovada Big Brother în România este publică, în Cațavencii, un ziar -pe foaie, nu online- de tiraj național considerabil.
În același timp, asistăm la o dorință și un proces la fel de dăunător, cel de depolitizare completă, lucru care pe lângă niște beneficii, are un recul negativ: „să existe unii care se pun în nişte funcţii în afara contribuţiilor, controlului, intervenţiilor cetăţeneşti” (sursa). În fața acestor fenomene, putem face scandal în mass-media sau putem să ne reprezentăm mai cu spor.
