Cu terasele din centrul Aradului am avut și eu obiecții, dar nu am propus vreodată că ele trebuie închise și în nici un caz că ele trebuie închise ca altcineva sau alte terase să prospere în altă zonă a orașului. În cea mai recentă dezbatere privind propunerea puterii locale (PNL) de a mări noile tarife de pe Strandul Neptun, cea care s-a erijat cumva în edil (vorbind după ce toți înscriși la cuvânt au vorbit și înainte ca inițiatorii proiectului de hotărâre să poată răspunde divaga pe marginea subiectului), consilierul local (PNL) Geanina Pistru a dezvăluit – probabil fără să-și dea seama, ca doamna Kovesi în cazul „nici o coincidență” – intenția ascunsă și anti-concurentiala a administrației locale: „dacă se scoate tariful din zona comercială, terasele de aici se vor închide la aceeaşi oră ca cele de pe centru”. (sursa)
Lucru bănuit din ziua apariției celor 2 proiecte la transparență. Și chiar mărturisit public de către Călin Costea, unul din comercianții de pe Ștrand. Acesta afirma că „este posibil ca, în acest caz, ţinând cont de proiectele de hotărâre care vizează tarifele la ștrand şi ora de închidere a teraselor de pe centru, să fie vorba de o concurenţă neloială, operată chiar prin intermediul administraţiei locale.” Iată că fără să-și dea seama, atât consilierul Pistru cât și Jurnalul Arădean (în nr.7337 , anul XXVII) destănuie practica anti-concurențială a administrației din Arad. Fapt imputabil nu doar democratic, prin petiții sau vot, ci și prin plângere la Consiliul Concurenței. Deoarece Legea concurenţei nr.21/1996, prevede la Art. 8, alin.(1):
Sunt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor și instituţiilor administraţiei publice centrale ori locale și ale entităţilor către care acestea îi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.
Subiectele mediatizate intens în ultima săptămâna au demonstrat, pe lângă pericolul lipsei de dezbatere reală într-un for legislativ (cum este Parlamentul, dar nu numai), natura precară a consumului de informații a cetățenilor, indiferent de nivelul lor de educație și pregătire profesională. Dezavantajul principal rezultant este că anumite reglementări necesare nu vor fi aplicate sau vor fi amânate pentru anii viitori. Iar de pe urma acestora profită doar diversele tabere politice, care se află constat într-o competiție. Cetățenii rămân din nou doar spectatori, chiar dacă au impresia că, cu un share și un like pe facebook, au adus vreun impact rezultatului final din „teren”. 
Cu toate că discuția alăturată este mai veche și face referire la un 
Făceam referire într-un articol