Seara trecută verificam, ca în fiecare seară, ultimele noutăți din România. MEDIAFAX se deschide cu un articol de vârf: Top 8 parlamentari cu afaceri europene. Firmele senatorilor şi deputaţilor rulează 30 de milioane de euro pentru proiecte cu finanţare UE
Dau click instinctiv și văd topul. Pe primul loc conduce PSD cu Florin Constantinescu. Citesc rândurile și nu realizez meritul premiantului? Fondul de Mediu a aprobat banii unei firme la care senatorul este acționar (de fapt, asociat), care a depus un proiect în 2008 pentru un parc eolian, înainte ca membrul PSD să devină parlamentar. 16,3 milioane de euro! Ar trebui să mă impresioneze.
Ok, interesant. Cum de nu s-a auzit ”în țară” de acest senator? O sumă destul de mare pentru tonomate (și alea mogule rele și alea bune cu fonduri de la Stat). Merg mai departe și dau de doamna Plăcintă.
Urmașul doamnei Ridzi la Ministerul Tineretului. Aceasta a primit prin Ministerul Muncii, cel al Economiei şi cel al Dezvoltării Regionale, vreo 4 milioane și câteva sute de mii de euro pentru creșterea competitivității (resurse umane), promovarea turismului, sprijinirea microîntreprinderilor, împărțite prin vreo 2 firme și propria fundație (Sorste, Imartextil şi Fundaţia Zi Deschisă).
Bronzul îl primește Dan Voiculescu…Dan Voiculescu?! E cotat cu proiecte de 1 milion de euro (Fundația Dan Voiculescu) și 2,7 milioane de euro (Asociația Oamenilor de Afaceri din România, din care senatorul face parte), în sectorul resurselor umane.
Ok. M-am oprit. Ce caută ”Mogulul rău” cu fondurile europene? Parcă era cu Antenele, cu propaganda internă, de aici își procură veniturile malefice. Am frunzărit imediat restul ”Topului” și am dat peste necunoscuți în media. Aceia care obțin 0,001% în căutări. Ultimul clasat avea o finanțare de 150.000 de euro pentru microîntreprinderi. Hmm. Recapitulez puțin. Ceva e în neregulă la acest articol.
În primul rând, Top 8?! De ce nu 5,7 sau 10? De ce nu un podium? De ce apare PSD cu un necunoscut în vârf? Ce caută Mogulul Voiculescu într-un subiect cu fonduri europene? De ce titlul folosește cuvântul ”rulează”, când proiectul premiantului nici nu a început încă?
Am căutat articolul la sursă:
Am urmat verificarea informațiilor:
Constantinescu Florin. Îl caut la www.senat.ro , Declarația de avere și Declarația de interese.
Găsesc firma ACK, menționată în articol cu finanțarea de 16 milioane de euro. Doar că medalia de aur nu este acordată corect!
DOAR 4,7 milioane de euro (!) reprezintă de fapt finanțarea de la Administrația Fondului pentru Mediu. Restul de 12 reprezintă valoarea proiectului. Din primele 5 minute, PDL cu doamna Plăcintă se bat pentru primul loc în listă.
Chestionări ulterioare, fondate pe descoperirile de până acest moment:
De ce s-ar chinui cineva să pună PSD-ul pe primul loc într-o listă a celor care ”rulează” (cu sens notabil peiorativ) din banii europeni? Mai ales că documentația pentru doamna Plăcintă este mult mai consistentă (2 firme și o fundație), decât un singur proiect din 2008 al senatorului din Pașcani, care nici nu a început încă. Mai ales că firmele doamnei Plăcintă au obținut banii de la 3 Ministere în ultimii 2 ani. Mai ales că ea însăși a fost Ministru, și nu doar un senator minuscul. În plus, de ce e aruncat fix ”Mogulul cel rău” în top, aparent întâmplător?
Faptul că articolul se bazează doar pe declarațiile de interese nu livrează nimic din titlul de dezvăluire senzațională. Aceste declarații sunt întocmite foarte minuțios de cei care nu vor să li se caute și găsească ceva express. Acest lucru e probat de doamna Udrea, care a predat declarația de interese aproape goală. Idem și doamna Ridzi, care am văzut cu toții că a fost implicată direct și îndeaproape într-un caz de corupție. Aceste personaje, peste care planează escadrile întregi de suspiciuni de corupție, nu se dichisesc să completeze declarațiile de avere și interese, în conformitate cu realitatea, pentru că știu că nu le caută niciun organ abilitat de lege ceva express.
Am trecut la autor:
Ce a mai scris CLARICE DINU pentru Gândul ?
Ultimul articol îl citează pe Adrian Năstase dintr-un ziar (”ring” cu r mic, fără link către articolul original) despre băutul de whisky cu Traian Băsescu. Este aruncat în text Mircea Geoană, Vanghelie și Ponta. Personaje din PSD pe care nu îi asociezi deloc cu subiectul băuturii și băutului. Articol la fel de ciudat ca Topul celor 8.
Într-o altă clasificare, de data asta a CEEA NU ŞTIAI DESPRE POLITICIENII PE CARE-I VEZI LA TELEVIZOR, doamna CLARICE DINU ne arată cu ce se ocupau (unii) politicieni înainte de a fi miniștri, președinți sau vicepreședinți de partid. Dacă Boc lucra ”cât să aibă timp şi pentru a se pregăti pentru examen”, iar lui Gh.Flutur îi este arătată latura familistă ”Era greu, dar frumos. Primul meu salariu a fost de 1.100 de lei şi îmi amintesc că i-am luat un cadou simbolic băiatului şi soţiei”, Ponta apare cu un job la fast-food de 1.000 dolari pe lună, lângă nota autorului ”cine avea în România în anii `90 aşa salariu?!”. Desigur, este pus și Ion Iliescu (?!) cu activitatea sa de specialist la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice din Bucureşti în 1955 (deci nu dădea meditații, așa cum spune subtitlul). În timp ce Videanu rememorează că se simțea ”atât de bine din acest punct de vedere. Am muncit pământul alături de părinţii mei. Munceam tot timpul şi părinţii mă recompensau pentru munca pe care o făceam”, iar Radu Mazăre (nu) vindea ziare, după spusele unui asociat de-al său, dar pe care subtitlul din articol îl reinterpretează eronat.
Băsescu Traian are un articol separat pe recenta pagină a articolelor Clarice-izate. Cum încurcă el titularizarea cu definitivatul. Dar în același timp, ne este prezentat îndemnul lui Băsescu către Ministerul Educației de a le da o a 2-a șansă copiilor de la BAC-ul picat din vară. Alături de o poză cu președintele zâmbind larg și cu brațele deschise.
Nu-mi place încotro merge.
Istoricul materialelor autorului
Pe unde a mai scris CLARICE DINU ?
O găsesc pe blogul personal, la Evenimentul Zilei și cu ultimul articol de ”top” în Ziarul Financiar.
Ce văd pe blogul personal? Că Emil Boc nu e nici naiv, nici prost, iar dumneaei îl cunoaște de mult timp.
Pe Evz.ro este mult mai intrigant. În luna mai, a relatat de la Congresul PDL. Ceea ce e și mai interesant este că, după acest eveniment, nu o mai găsim la publicația oficioso-filă. Ultimul articol este semnat în 15 mai.
Următorul loc unde o găsim pe doamna Clarice și ale sale articole cusute cu ață albă și incoerențe gramaticale, este Gândul. Exact 3 săptămâni mai târziu, într-o zi de luni, pe 6 iunie.
Explicația și Metamorfoza
Acum totul parcă se leagă.
Motivele plasării PSD-ului în topul ”rulajelor” țin de apartenența (filologică?) a lui Clarice Dinu la PDL. Infiltrarea lui Dan Voiculescu lângă oameni (în special doamna Plăcintă, urmașă a lui Ridzi, implicată într-un caz de corupție) care învârt bani cu ”Statul”, nu e deloc întâmplătoare. ”Mogulul rău” fiind cunoscut pentru forța financiară din privat și nepervertit la întins mâna la Stat. Not anymore, says Clarice. Nu am nicio problemă cu viziunile ei asupra unui partid politic, oricărui personaj din fauna politicii sau chiar pasiunile personale față de cineva.
Doar să nu încerce să manipuleze opinia cititorilor. Condimentarea articolelor cu Iliescu, Năstase și Ponta sunt de apanajul mitralierei băsesciene? Sau e vorba de o maladie psihotică anti-social democrată de care suferă și dânsa? Traian Băsescu în rolul de zâmbăreț cu brațele deschise, care dorește ”o a 2-a șansă” pentru elevi, fără nicio referință subliminală pentru o ”a 2-a șansă” a Traianului însuși, e doar bonus? Sau acolo nu e vorba de nicio patologie? Metamorfoza din jurnalist ”de investigații” în pedelofil e completă. Însă valoarea autenticității expresiei sale jurnalistice tocmai s-a dezintegrat. În mai puțin de 1 oră.
Îmi petrec un timp considerabil răsfoind electronic paginile publicaţiilor internaţionale. Întâmplător am dat peste o ştire mai veche despre România din Wall Street Journal – o prestigioasă publicaţie americană, care de multe ori, întruchipează vocea oficială pe anumite subiecte în Statele Unite. Mă gândesc că un asemenea articol despre situaţia politică-economică trebuie să fi fost publicată şi în România..dar unde? De ce nu auzisem la timpul ei de ea – dezbătută cu atâta fervoare ca Moni și Iri?
