În 5 decembrie 2017, Mihai I al României a plecat pe ultimul drum. Pe parcursul vieții în exilul forțat dar și după reîntoarcea în țară, a promovat iertarea, dar nu și uitarea. A insistat pe ceea ce aduce românii laolaltă, nu pe dezbinare. Al doilea rege născut și crescut în România cataloga ura drept un sentiment înapoiat. Răbdarea și bunătatea față de alți oameni indiferent de originile sau convingerile acestora au reprezentat valorile care l-au însoțit în ieșirile publice.
Nu am avut vocabularul și nici atitudinile potrivite să traversăm un asemnea eveniment. Oamenii, mass-media, personalitățile și persoanele publice s-au întrecut în a sădi ură, au folosit momentul ca să-și promoveze propriile oiective și propria imagine, au trasat comparații ce nu se puteau trasa. S-au confundat instituții, nu s-a înțeles Statalitatea și s-au făcut multe comentarii de prisos. Mai bună ar fi fost tăcerea. Dar poate asta este dovada că în România nu a existat maturitatea necesară pentru a îndrepta nedreptatea față de Mihai, o nedreptate de aproape 70 de ani.
A fost doliu național. Principesa Margareta rămâne Custodele Coroanei. Regele Mihai I a plecat pe ultimul drum… Rămânem cu o istorie impresionantă, multe învățături și un potențial mare de a face bine încă insuficient accesat.
Continuând seria de articolemai scurte, mai cu tâlc, astăzi vă aduc la cunoștiință o știre interesantă și efectul pe care-l are asupra unor instituții. Conform unui sondaj realizat între 27 noiembrie și 2 decembrie 2014, „românii consideră că prioritățile președintelui sunt, în ordine”:
să creeze locuri de muncă — 34,1%;
să garanteze respectarea legilor și a Constituției — 31,3%;
să combată corupția — 18%;
să conducă politica externă și de securitate națională a României — 10,2%;
să susțină măsuri de protecție socială — 4,8%;
Ce deducem de aici? Dacă ar fi un segment din populație, necunoașterea lucrurilor cu ce se ocupă Președintele, conform Constituției în vigoare, ar putea decide în proporție majoritară cine reprezintă România. Sigur, prioritățile nu sunt la fel cu atribuțiile, dar cum ar putea cineva să aibă o anumită prioritate dacă nu are posibilitatea tehnică să o îndeplinească. Cum locurile de muncă nu au nicio legătură cu această funcție administrativă, la fel și susținerea măsurilor de protecție socială, iar independența Justiției (cu tot cu combaterea corupției) intră sub apanajul instanțelor judecătorești, 56,9% dintre români nu cunosc cu ce se ocupă Președintele ales cu 53,6% dintre voturile cetățenilor.
11.719.344 de cetățeni s-au prezentat la urne. Știau toate acestea despre instituția prezidențială când au introdus buletinul de vot în urnă?
Mai adăugăm și faptul că politica externă are câteva prevederi clare privind Guvernul – vezi negociate de Guvern (art.91, alin.1), respectiv la propunerea Guvernului (art.91, alin.2), iar în cazul „securității naționale” (adică apărării naționale în termenii constituționali) precum și în situații excepționale, găsim precizările cu aprobarea prealabilă a Parlamentului (art.92, alin.2), respectiv solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate (art.93, alin.1) – ajungem să concluzionăm că Președintele nu conduce aceste domenii ci este o parte dintr-un mecanism gândit logic. Segmentul devine tot mai neinformat…
Conform evidențelor depuse de toate formațiunile politice la tribunal, PSD are cei mai multi membri, urmat de PDL, si de PNL. Dincolo de un podium statistic, ce presupun aceste cifre? Primul lucru ar fi ca partidele raman niste structuri elitiste, confirmand linia sociologica in care intra toate partidele din statele Europei Centrale si de Est (apud Attila Ágh, 2012). Al doilea lucru ce-l deducem este atitudinea raportata la ceea ce partidele politice sunt, pana la urma, niste institutii publice: partidul nu este al nostru, noi suntem ai partidului.
A crede ca participarea la vot va creste cumva magic, fara sa fie nevoie de o implicare in sistemele care fac oferta la vot, este contrar logicii. A dori un trai mai bun general si politici coerente (de educatie, de sanatate, de taxe) tine de deciziile politice, sau mai bine zis, aceste decizii pot influenta foarte real traiul si educatia, sanatatea, taxele. Unde credeti ca se iau deciziile politice? In discoteca? In piata? Sau in partide?
Ministerul Educatiei a dat verde Colegiilor nonuniversitare – tinerii fara BAC pot sa nu-si intrerupa educatia… Cam așa ar fi arătat o știre obiectivă, dezbrăcată de obiectivele sale politice. Nu este cazul lui hotnews care a titrat că „Ministerul Educatiei a deschis portile universitatilor pentru tinerii fara diploma de Bacalaureat: incepand de ieri, universitatile ii pot inscrie pentru acest an scolar…” Cei care vor citi rândurile website-ului cu englezescul știre în adresă și chiar vor merge la facultăți cu gândul a se înscrie fără diploma de BAC, vor avea parte de surprize, pentru că au fost manipulați!
Chiar dacă spre finalul articolului găsim și forma brută a actului normativ la care face referire website-ul, se pare că cititorii nu îl citesc. Noutatea stă de fapt încolegii, înființate corespunzător „nivelului de invatamant tertiar nonuniversitar”. Deci nu este vorba de <Universitate fara Bacalaureat> ci de alte instituții. Colegiile fără BAC nu presupun o „alternativă” la sistemul universitar, pentru că sunt în mod concret incluse în sistemul NONuniversitar. Cei care nu au luat nota minimă de trecere la examenul de Bacalaureat (chiar dacă ai luat mai multe probe, o singură probă eșuată te elimină complet până la următoarea sesiune) pot continua o formă de pregătire care nu echivalează cu educația universitară.
Faptul că unele universități private aleg să-i înscrie pe cei care nu au acest examen absolvit, dar se așteaptă să aducă diploma până la finalizarea anilor de facultate, nu este nicidecum o știre nouă. „Portița” de interpretare legislativă datează din 2011, după cum relatează și ProTV, grație rapidității -cred eu- cu care fostul ministru Daniel Funeriu a fost de acord cu o asumare de răspundere guvernamentală asupra Legii Educației Naționale.
Într-o notă optimistă (și total opusă punctului de vedere hotnews), s-ar putea citi intenția guvernamentală ca o creere de locuri de muncă – pentru cei care vor preda la aceste Colegii. Banii celor care nu au absolvit BAC-ul sunt la fel de bani ca și ai celor care au absolvit acest examen din prima (sau a doua oară). Știrea îngrijorătoare, după cum dovedesc și mulți absolvenți de facultate (nu doar din România ci și din Italia, Grecia, Croația, Spania, dar nu numai), este că educația universitară nu-ți asigură un loc de muncă, procentul șomerilor tineri fiind la cel mai înalt nivel în Uniunea Europeană. Apoi, avem și alte probleme cu care să ne confruntăm înainte să inventăm altele noi, cum a făcut hotnews în manipularea ei: abandonul școlar ridicat în România, iar liceele sanitare rămân o opțiune mult mai atragătoare pentru cei care nu au trecut examenul de bacalaureat, decât Colegiile dezbătute în articolul prezent.
< Ordonanţa care permite migrarea primarilor şi consilierilor locali şi judeţeni a fost publicată în Monitorul oficial. Astfel Ordonanţa de Urgenţă numărul 55 din 28,08,2014, adoptată în şedinţa de guvern de săptămâna trecută, prin care aleşii locali îşi pot exprima în scris o singură dată obţiunea de a adera la alt partid fără a-şi pierde pierde calitatea dobândită în urma alegerilor a fost publicată în Monitorul Oficial nr.646 şi deci poate fi aplicată pentru o perioadă de 45 de zile. >
(C) Dan Perjovschi
SUA, această Stea Polară a democrației -în special în Estul Europei- atenționează momentul ales pentru modificarea unei legi, nu fondul ei. Cu alte cuvinte, în accepțiunea lor este permis traseismul, dar nu înaintea unui scrutin electoral important. Nu demult, un consultant politic al lui Mitt Romney (cel care a pierdut în fața lui Obama în 2012) descria situația de a alege cu majoritate de voturi traseiști politici ca fiind una complet ilogică. De ce își dau votul românii unor persoane care au schimbat partidul care le reprezenta interesele? – nu putea înțelege americanul Seth Cropsey într-o vizită scurtă în Arad. Într-adevăr trebuie să stai în România mai multă vreme pentru a înțelege că instituțiile sunt recunoscute (tacit) la noi a nu avea funcționalitate. De aceea, nu se votează partidul, se votează persoana; într-o proporție mult mai mare decât în alte state democratice. Astfel recunoaștem (poate și involuntar) impotența de a avea dintr-un partid, oricare ar fi el, o instituție reprezentativă a unor interese, ci doar „moșia” unuia sau altora.
Asociatia Pro Democratia, prin presedintele ei, spune ca OUG ii intareste sansele lui Ponta in turul 2. Nu spune ca acesta este scopul, dar sigur i-ar prii actualului prim-ministru si presedinte al PSD. Dar realitatea arata ca si Partidul Social-Democrat este `victima` acestei decizii de traseism , cu un presedinte de Consiliu Judetean Ilfov demisionar din partid. Dar se pare că mulți (deși nu toți) eludă esențialul: important în acest context nu este legalizarea traseismului, ci faptul că el a devenit necesar. Interzicând traseismul, nu facem decât să tratăm efectul şi nu cauza. E ca şi cum te-ai duce la doctor pentru că te doare măseaua şi dentistul ţi-ar spune: îţi interzic să te doară! în loc să trateze infecţia. (sursa)
Tot de la sursa de mai sus putem afla că „vorbim despre o relaţie de reţea şi între reţele de influenţă care generează putere si care va continua să existe indiferent de cine va fi la guvernare în 2015. Cum facem să corectăm sistemul e poate miza proiectului post decembrist de modernizare a României iar acest subiect chiar este o tema de campanie prezidenţială. Mi-e teamă însă că nici un candidat nu va aborda serios subiectul, şi nu vom auzi decât înfierări ipocrite ale traseismului venite de la candidaţii opoziţiei.” Klaus Iohannis și Vasile Blaga nu se dezic de la prezicere (vezi sunt un politruc și diferenta dintre barbati si curve)
Politicienii sunt parte din România, oricât de mult ar trăi unii în lumea lor iluzorică. Ca atare, nu pot ieși din logica deteriorării democrației în partide. Efectul imediat este că instituții ce ar trebui să se ocupe strict cu administrația, au agenda plină de subiecte steril-politice (așa-numitele certuri politice). Traian Băsescu și Administratia Prezidențială este cel mai bun exemplu, însă și la nivel local găsim asemenea povești: Falca este acuzat de propriul coleg de partid de politicianism!
Ce se întâmplă de fapt?
Asistăm nu la un seism provocat de o guvernare pro-traseistă ci la o a degradare a democrației în interiorul unor partide. Faptul că mulți membri ai PNL (și iată că Emil Boc recunoaște aceeași situație în PDL) nu au putut să evite fuzionarea cu PDL, lucru decis de conducerile celor 2 partide, subliniază ineficiența mecanismului democratic în aceste institutii. Amnistia de la traseism în 45 de zile este perfect normală în contextul în care USL este ales pentru a face un anumit lucru, iar după 2 ani, o parte din această alianță electorală face aproape contrariul, suspendarea unei legi intră în logica societății care nu înțelege puterea și relațiile de influență, democratia și rolul instituțiilor. Pentru educația civică a tuturor, iată un clip interesant. Vizionare plăcută!
Confictele care au prim-planul în România sunt cele informaționale, adică cele care au în vedere controlul agendei mass-media și agendei instituționale. Nu o să vedeți dezbateri despre conflictele inter-generaționale, sociale, etnice, sau chiar șoviniste, nu pentru că nu ar produce rating sau pentru că cineva undeva în vreo instituție din România nu își face bine treaba. Ci pentru că ele reprezintă, în acest moment, subiecte secundare ale instituțiilor de Stat și de presă. Studiu de caz: Agenția de Supraveghere Financiară – România Liberă. Continue reading “Conflictele care ocupa prim-planul in Romania. Studiu: ASF si Romania Libera”
În nici unul dintre comentariile de până acum (7 oct., 17:20) la articolul scris de Vlad Petreanu, n-am văzut pe cineva să-i pună autorului întrebarea – „Care este diferența dintre o casă de schimb valutar și presa?” Interogația trebuie pusă pentru că „gazetarul (deja) vechi” face 2 greșeli nepermise pentru un om cu experiena sa: Continue reading “De ce numai presa, domnule Ponta?”
La ora aceasta, apele s-au retras. Dar în urmă cu 24 de ore, o serie de locații din Arad erau sub ape. Cel mai evident caz este cel al pasajului rutier din Micălaca. Apa atingea cel puțin un metru în adâncime, iar numeroși șoferi care tranzitau zona s-au trezit fără plăcuțele de înmatriculare la ieșirea din proaspătul lac de sub liniile de cale ferată. Un lucru e cert pentru localnici: situația nu este nouă, dar autoritățile nu au făcut nimic de ani de zile. La ploi mai serioase, bălțile sunt la ordinea zilei. Unii cred că aceste lucruri se produc din cauza lipsei de pricepere a edilului actual. Eu consider că lipsa sa de cultura administrativa scufundă Aradul, încet dar sigur.
Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt. Faceți o plimbare în cartierul Vlaicu, unde intersecția dintre strada principală și o clădire a făcut astăzi de râs municipiul Arad la nivel național. Deși aparent sunt izolate, cazurile de mai sus au aceeași origine: lipsa de dialog din cultura administrativa pe care primarul actual, Gh. Falcă, a emanat-o de când a ajuns la vârful administrației locale cu susținerea PDL. Continue reading “Cum se scufunda Aradul, incet dar sigur”
Când am citit afirmațiile președintelui în funcție, Traian Băsescu, privind natalitatea, am rămas perplex. Poate că, demografic (tânăr 24 ani, mediul urban, studii post-universitare) nu mă aflu în electoratul pe care acest politician îl țintește cu discursurile sale, dar nu pot să înțeleg cum astfel de politicieni ajung să formuleze direcții de politică. Dincolo de exprimarea de baltă sau de vapor („Cum Dumnezeu femeia romă poate ține cinci șase copii iar românca nu poate?”), dincolo de discriminarea făcută de cel care ocupă (ceea ce se presupune a fi) cea mai înaltă funcție din statul actual român, faptul că rezolvarea anumitor probleme sensibile (cum este declinul populației României) depinde de înțelegerea simplistă și primitivă a complexității societale, de care mulți politicieni sunt „capabili” (Traian Băsescu este doar unul din exponenții acestora), este foarte îngrijorătoare. Cu puțin noroc însă, mai avem și anumite segmente în politică, care elaborează programe și proiecte relevante pentru tineret, puțin mai complexe decât „ținerea” copiilor. Continue reading “Garantia Tinerilor, program care vizeaza si Romania de maine”
Cu toate că discuția alăturată este mai veche și face referire la un comunicat al președintelui Tineretului Social Democrat din Arad, scopul articolului este acela de a stabili forma corectă a termenului de lobby , tot mai eronat folosit și scris în prezent.
Așadar, Lobby se scrie astfel și nu lobii , așa cum l-a utilizat Adrian Manta, jurist al Companiei de Apă Arad. Etimologic, cuvântul provine din limba engleză, unde are sensul de hol sau culoar . A început să fie folosit pentru a descrie influențarea legală și transparentă a deciziei publice, ca urmare a faptului că persoanele care interacționau direct cu decidenții, o făceau deseori pe holul sau culoarul instituțiilor și nu în birourile acestor administratori și politicieni, arătând astfel un proces deschis și transparent de influențare a deciziei publice.
Ce deducem de aici? Dacă ar fi un segment din populație, necunoașterea lucrurilor cu ce se ocupă Președintele, conform 
Cu toate că discuția alăturată este mai veche și face referire la un