În urmă cu o lună, pe 9 noiembrie, vechiul consilier al președintelui Băsescu și noul ministru ”tehnocrat” al Afacerilor Europene, Leonard Orban, anunța măsura pe care a implementat-o cu ajutorul Guvernului Boc întru ”atragerea mai multor fonduri europene”.
Atenția publică a trecut foarte ușor peste subiectul născut din acțiunea Guvernului. Poate că mass-media națională a crezut că nu merită o dezbatere mai lungă decât 3 menționări în principalele buletine de știri și 1 tiflă în talk-show-urile de prestigiu, dată fiind natura mai tehnică a subiectului. Iată că acum ar trebui reînviată măsura lui Orban. ”De ce” vă voi spune mai jos:
Băsescu anunța ieri după-masă la TVR Info (unde altfel) că de anul viitor vom lua mai mulți bani din fondurile europene. Boc se mândrea în fața Parlamentului că bugetul pentru anul 2012 va fi unul mai grăsuț și va fi concentrat doar pe investiții, el fiind cel mai responsabil prim-ministru nu numai din România ultimilor 20 de ani, ci și din Europa (conform cu spusele Elenei Udrea).
Proiecția bugetară a Guvernării Băsescu-Boc arată chiar că cea mai mare parte a creșterii veniturilor bugetare naționale se află în capitolul Fonduri Europene: sumele primite de la UE cresc față de proiectul de buget din 2011 cu 54,2%.
Privind mai atent la giumbușlucul fostului consilier prezidențial Orban, observi că mare sa idee e de fapt un fâs aritmetic. Explic:
- includerea TVA în categoria de cheltuieli eligibile finanțatorului european face ca, din 2012, această taxă pe valoare adăugată să poată fi decontată direct din fondurile comunitare.
- ceea ce duce la o simplă reducere din fondurile naționale (care până acum decontau TVA fiecărui proiect, fiind oarecum și parte din contribuția Statului român) și înlocuire a cuantumului taxei din fondurile europene.
Ce mai contează că SCOPUL acestor instrumente (fondurile europene) este cel de a elimina disparitățile economice și sociale între regiunile Uniunii, în scopul realizării coeziunii economice și sociale. Și nu acela de a cadorisi angajații ministerului sau apropiații regimului cu laptopuri, cartușe de imprimantă, curse cu taxiuri sau excursii prin străinătate. În loc, ar putea să lase proiectele care au un impact real în realizarea coeziunii sociale și economice să se implementeze, nu să încerce să direcționeze banii către proiectele clientelei lor.
În Arad, numărul acestor ”proiecte” este de ordinul zecilor; sunt într-atât de multe încât au ajuns cei care le compun să creadă că ei chiar se pricep la asta și proiectele lor sunt ”europene”. Dar dacă ne gândim mai bine, toată șleahta PDL e pe față anti-socială, dorind să scoată porțiunea aceea din Constituție unde România este stat social. Prin e xtensie, fondurile europene nu le vor folosi pentru ceea ce au fost ele gândite, și anume coeziune socială, ci pentru propriile lor interese. De la acest ”principiu” nu se vor abate.
Prin propaganda bine instrumentată (cum este acest caz al ministrului Orban), guvernarea Băsescu-Boc reușește să arate simplu, aritmetic, că ei au atras mai multe fonduri europene. Că bugetul a crescut cât timp ei au fost la pupitru. Nu mai contează că au crescut și cheltuielile cu supravegherea populației, serviciile secrete sau clientela politică. Sau că s-au împrumutat românii cu câteva zeci de miliarde pentru această clientelă politică. Ei arată coșul plin (întocmai cum a fost cazul dezbaterii finale din 2009 dintre Băsescu și Mircea Geoană) cu bunătăți, iar masa zombificată de alegători se va îndrepta acolo unde e mierea fictivă.
Temă de casă pentru Ministrul Afacerilor Europene:
- De ce nu contribuie vizibil Fondurile Europene la coeziunea economică și socială între regiunile U.E. conform cu scopul acestora ?
- De ce nu încurajează Ministerul scrierea mai multor proiecte ?
- De ce nu încurajează Ministerul scrierea unor proiecte de o calitate superioară ?
- De ce nu îmbunătățeste Ministerul transparența evaluării proiectelor și criteriile de finanțare a acestora ?
***poate pentru că toate Agențiile de finanțare și evaluare a propunerilor de proiecte au rămas în afara prerogativelor acestui Minister, care este doar praf-în-ochi, o altă strategie de propagandă pentru masa electorală confuză și sictirită?
