De câte ori nu este afișat pe site-urile de motivare sau stă scris în paginile manualelor de profesionalizare că pentru a avea success în ceea ce faci, trebuie să unești necesitatea cu plăcerea. Dar de sfatul să faci bani ați auzit? Continue reading “Sa faci bani!”
Catalizatori
Am început procesul de interesare a mai mulți cetățeni din jurul meu. Cum scriam în „Administrația noastră”, urmez sfatul unui grup de activiști civici, și implic cât mai multe persoane într-un act concret de responsabilizare democratică locală. Nepompos, asta înseamnă că încerc să conving prieteni, amici și cunoscuți din Arad, să solicite municipalității eliberareea unor documente de interes public. Continue reading “Catalizatori”
Ziua internationala a Democratiei
Președintele Barroso s-a întâlnit ieri cu președintele Băsescu pentru a discuta soluțiile instituționale și politice din România și probleme curente ale agendei europene. – Așa arată în mare subtitlurile din presa națională privind chestiunile europene de la Bruxelles. Sau în cel mai bun caz, ”scandal Continue reading “Ziua internationala a Democratiei”
Iancu si dreptatea…în pace
De aproape când mă știu, în holul casei stă agățat pe perete un tablou portret al lui Avram Iancu. Îmi amintesc și acum de excursia la Țebea la care am mers împreună cu familia când încă eram în școala primară.
Poveștile romanțate despre lupta lui Iancu împotriva stăpânirii austriace și maghiare s-au disipat ani mai târziu când citisem mai mult despre întâmplările de atunci. Despre crimele și violențele la care au fost supuși mulți transilvăneni; era până la urmă război. Mai mult a fost dezamăgitoare relatarea sfârșitului acestui om, considerat azi erou al Țării Moților. Continue reading “Iancu si dreptatea…în pace”
Activisti: cu Democratia inainte
”Cu Dumnezo înainte” pare să fie sentimentul în care se regăsesc mulți români după decizia CCR de invalidare a voturilor, și nu cel de niște cetățeni revoltați, așa cum încearcă Mircea Badea să ne îndemne să ne portretizăm dacă ne considerăm oameni.
Într-un fel, mă bucură că am aflat cu toții că VOTUL, acea formă de exprimare supremă într-o democrație de tip occidental, nu este respectat de ”Stat”. Pentru că am aflat de fapt că în 2007 românii nu au absolvit școala democrației. Odată cu aderarea României la U.E., a părut că va curge laptele economic și mierea democratică. Însă imaginarul nu avea mult să reziste. În 2009 vedeam cum se forța nota. În 2010 la fel. Acum, în miezul lui 2012, părea că lucrurile se vor remedia. Nu. Continue reading “Activisti: cu Democratia inainte”
Sictir!
Putem să le dăm românilor sânge, în loc de pâine?
Hai sictir! Așa arată titlul precum și spiritul articolului postat în urmă cu o zi de către Ciprian Jurma. Forma pe care am dat-o articolului meu, care atinge aceeași temă – USL vs PDL pe toate fronturile- este mai puțin agresivă și, prin urmare, mai puțin spectaculoasă. Continue reading “Sictir!”
Noua Românie
Această analiză a pornit de la articolul lui Gabriel Gorgan legat de clipul recent al celor care nu vor proiectul minier în Roșia Montană. Orice nemulțumire creată adresați-o acestuia pe blogul său.
Așadar, de ce Noua Românie ?
Nu de mult au avut loc alegeri pentru reprezentanții administrației locale și județene. Peisajul politic nu s-a schimbat prea mult față de ce se stabilea în anul 2008. PSD a obținut cele mai multe locuri de consilieri, primari și președinți de consilii județene (mai puțin în Arad), PNL a reușit în final să depășească cu foarte puțin însă PD-L în mandate, dar partidul prezidențial nu și-a pierdut din putere: chiar reprezentanți ai acestuia au declarat că un scor de peste 20% e optimist pentru sondajele care îi plasau în jurul a 11%. Rămâne ca acesta să se (re)organizeze înaintea alegerilor parlamentare *nu am omis PPDD, ating și acest subiect mai jos*. Continue reading “Noua Românie”
Pentru mine conteaza…
De câteva zile, tot amân publicarea unui articol care trece în revistă diversele modalități în care formațiunile politice din Arad și-au făcut campanie. Am prelungit momentul publicării pentru că mi-am pus întrebarea ”ce sens are?”…să încarc internetul cu jocul patetic-victimizant al lui Gh.Falcă de-a chiriașul creștin–liberal (o mai mare contradicție în 2 termeni ideologici nici nu cred că există!) sau încurajările făcute arădenilor de către Lia Ardelean cum că ”alături de fiecare bunică, mamă, soție, fiică, noi femeile putem reuși” , de parcă bunicii, tații, bărbații și băieții nu contează pentru oraș? Continue reading “Pentru mine conteaza…”
Ne ducem pe vot
Un nou Guvern a fost instalat.
Și spun instalat, pentru că această guvernare (Ponta) nu a fost produsă de un Parlament curățat prin vot de trădătorii electorali care până deunăzi susțineau ”reformele” intereselor economice ale lui Băsescu. Guvernul USL(?) nu s-a născut reîmprospătat prin votul cetățenilor. Sunt aceeași oameni care în urmă cu 2 ani tăiau salarii (doar provizoriu pe 1 an era vorba,nu? au mințit) ca să pună intereselor lor de partid și trans-partinice un ban deoparte în vremuri de recesiune.
De când a fost învestit, Prim-ministrul se ocupă cu auditul tuturor instituțiilor în care pedeliștii au făcut prăpăd. Era de așteptat să facă acest lucru. Ce mai răsare în materie de informație nouă este Legea Ponta-Antonescu.
Toți dintr-un singur vot Continue reading “Ne ducem pe vot”
iNvolutia (1989-2011)
Faptul că Aradul a devenit mai mult decât servil Bucureștiului, atât prin gradele de rudenie a reprezentanților administrației locale și celei centrale (Falcă-Băsescu), cât și prin activități comemorative. Pe principiul ”aducem fonduri de la București”, am vrut să devenim surogați ai unor fonduri (fictiv) centrale sau naționale. Cum se arată într-un mic studiu al Mișcării Arădene din vara trecută, procentul de bani luați prin taxe arădenilor care revin înapoi urbei nu este cu deloc mai mare (sau mai special) decât în cazul altor județe importante.
În loc să vrem să ne dezvoltăm prin forțe proprii, pare că alegem să trăim o viață întreagă legați de cordonul ombilical al Bucureștiului. Acest aspect îl vedem nu numai în finanțe sau politica locală ci și în cultură:
Am discutat un pic despre manifestațiile de 1 Decembrie în Arad. Deranjant totuși că nici acum, 5 ianuarie 2012, meshurile, acele postere uriașe de pe câteva clădiri din oraș nu au fost date jos !
Mai intrigant totuși, cred că au fost manifestațiile pentru Revoluția din 1989. Adică lipsa lor. Ca în fiecare an, rudele, apropiații și camarazii celor decedați în decembrie acum mai bine de 20 de ani, au comemorat actul de curaj al unor oameni care au înfruntat un regim dictatorial și opresiv. Administrația, acei oameni plătiți din banii arădenilor să reprezinte interesele celor care locuiesc în Arad, a uitat de Revoluție.
Așa-zisul primar a fluierat pe lângă coroanele depuse la Monumentul Revoluționarilor din 1989. Probabil cum a făcut în acel an și pe lângă cei care au căzut de căldura și greutatea gloanțelor. Și dacă ar fi mimat un minim interes ar fi fost mai bine pentru cei îndurerați azi. Doar știm cu toții cum Băsescu a stors o lacrimă pentru Stolojan când acesta a căzut ”bolnav” de la nominalizarea pentru președinție a Alianței D.A. Actoria e printre fortele familiei lor. Mai mare e suferința (chiar și pentru cineva care nu a fost parte a acelor evenimente și cunoaște cele întâmplate din poveștile unora care au fost acolo) când vezi cum încearcă unii să ascundă, să bage sub preș un moment istoric, un eveniment poate mai important pentru prezent și viitor decât ”unirea” cu Bucureștiul. Poate voit vor să uităm de revolta împotriva dictaturii și a privării de libertăți și drepturi. Până la urmă, cei care ne ”conduc” astăzi sunt cei care pe timpul lui Ceaușescu -conform cu propriile lor declarații- au dus-o bine și nu au avut motive să se revolte.
În 2011, NU au ținut măcar un moment de solemnitate (așa cum s-a întâmplat la Timișoara sau la București). Nu au pus măcar un poster sau vreun simbol de amintire (tricolorul cu stema tăiată). Nu au avut măcar un mesaj în ziare (de Paști, Crăciun și Anul Nou erau arhipline de binețuri ale politicienilor). Nu au avut decența de a pomeni acest eveniment în conferințele lor de presă de sfârșit de an.
În schimb, ”s-a ales” de către grupul care ocupă momentan Palatul Administrativ, alocarea a zeci de mii de EURO pentru un studiu și eventual construcția unui monument care să celebreze acel moment în care Aradul s-a legat, alături de toată Transilvania, la jugul Bucureștiului – 1 decembrie 1918.
Am involuat …