Razboi in USL Arad (si) pentru controlul presei

Razboi in USL Arad (si) pentru controlul preseiCât de străin de realitate sau de limba română poate să fie cineva, pentru ca să asocieze o eroare din tastatură cu un război politic și atentat la libertatea presei?!

De o asemenea rătăcire logică a dat dovadă azi Răzvan Crețu. Demn producător de click-uri pentru website-ul arq, acesta povestește (cu multe link-uri pe cuvinte-cheie gen directori, Arad, sau joi ?!), cum conferințele de presă săptămânale ale PC și PNL se suprapun mâine. Și care este concluzia oferită publicului arădean: Razboi in USL Arad (si) pentru controlul presei.

Înțeleg că proaspătul mic mogul, Falcă, nu vrea să fie asociat cu controlul presei, iar ca urmare îndeamnă aparatul său de propagandă să profite de aberațiile despre Realitatea TV și să distribuie ideea că USL vrea să pună mâna pe presă. Însă cât de înapoiat trebuie să fii ca să asociezi o greșeală de programare a unei conferințe cu controlul presei? Cât?! Ori Răzvan Crețu nu știe ce înseamnă controlul presei, razboi, politica, si poate nici presa (dupa cât de profesionist deduce), ori este sigur că cititorii arq sunt atât de proști încât vor crede această sminteală. Știam că mass-media locală nu se compară cu cea de la București, sau cea din străinătate, dar la o asemenea prostie nu cred că s-a gândit nici Dan Diaconescu. Iar el a acceptat să fie aruncat în direct într-un tomberon!

Cum sa iti pastrezi atentia concentrata

La „deschiderea ediției”, presa promova o știre: Omar Hayssam a fost predat Poliției Române. Informarea vine dinspre Președinția României, și este în mod evident – pentru cei care analizează știri, nu doar le consumă – o formulă de manipulare, mai exact de distragere a atenției dinspre subiectul ce începea să devină sinteza zilei: activitatea serviciilor secrete în România – dăunătoare sau folositoare? Continue reading “Cum sa iti pastrezi atentia concentrata”

Sfarsitul eternitatii – 12 septembrie

Toate zvonurile privind sfârșitul lumii pot avea o semnificație cât mai practică pentru europeni. În cadrul unui webinar -seminar derulat prin intermediul internetului- oportunitate exploatată datorită apartenenței mele la CELL, Stefan Auer, profesor Jean Monnet in studii europene interdisciplinare spunea că astăzi, 12 septembrie 2012, vom putea asista la ceea ce se numește sfârșitul eternității sau cum nu s-a terminat visul unei Uniuni Europene.

De ce sfârșitul eternității? În legislația germană, există 2 articole care aduc în discuție acest concept apocaliptic. Continue reading “Sfarsitul eternitatii – 12 septembrie”

Cine suntem

O multitudine de persoane cu care interacționez își pun întrebări legate de identitatea lor: Cine sunt? O poți vedea pe bloguri, pe rețelele de socializare și mai ales în cadrul discuțiilor colocviale din cafenele și de la diverse evenimente sociale. Nu ar fi o chestiune nouă, dacă nu ar fi -de data asta- o problemă fără vreo soluție la orizont, ci din contră, multă confuzie.

De obicei încerc să scriu articole în jurul unor subiecte care au și o posibilă rezolvare tangibilă dar nu există voința de a le rezolva. Chestiunea identității nu e nicidecum nouă, se învârte tot în jurul educației, locului de muncă, hobby-urilor și afinităților, dar azi parcă mai mult ca niciodată confuzia e și mai mare, când nici hainele nu mai reprezintă un mod distinct de a-ți afirma identitatea?

Frankie vorbește despre E-Reputație, cu îndemnul inevitabil de a găsi un echilibru și a rămâne constant. Un sfat mai degrabă neutru, previzibil pentru cei care nu vor să-și asume un risc.

Anca spune că e mai complicată treaba: cine îți propui să fii, care este reacția oamenilor când le împărtășești din planurile tale, respectiv ce alegi în cele din urmă să fie reprezentativ pentru identitatea mea. Continue reading “Cine suntem”

Zâmbiţi !

Oricât de hulit ar fi Statul şi establishment-ul în aceste timpuri, iată că s-a reuşit ceva incredibil. Cu toate că încă se operează cu PIB şi produse materiale, în loc de FNB (Fericirea produsă de un stat), unele oraşe din România reuşesc să aducă zâmbetul pe faţa cetăţenilor săi.

 

Da, da! Se întâmplă chiar în România. Atât în Arad, cât şi în Pecica, cetăţenii se văd nevoiţi să zâmbească zilnic când ies din casă. Păi cum de ce? Pentru că sunt filmaţi. Iar toată lumea ştie că atunci când eşti fotografiat sau filmat, trebuie să zâmbeşti frumos la cameră. Să “îţi prindă partea bună”.

Încă din 2009 Pecica avea în plan să supravegheze aproape tot centrul, deicizie motivată de poziţia oraşului în apropierea frontierei. Aradul nu face excepţie. Traficul este necesar să fie monitorizat, nu-i aşa, tot din motive de siguranţă. De la sfârşitul anului trecut, aproape toate semafoarele noi sunt prevăzute cu camere de supravegheat.

 

La fel şi zona kilometrului 0. Pentru siguranţa cetăţenilor desigur. Sau? Ce-i dacă s-au furat nişte bunuri de la cineva? Camera de siguranţă a filmat totul. Doar că nu a pedepsit pe făptaşii capturaţi video. Explicaţia e simplă. Când o face Statul, nu este ilegal. O spunea Nixon în 1977, e aplicată de unii şi în 2011.

 

Aşadar, zâmbiţi în continuare. Pentru că, pe lângă ce se vede pe faţa voastră şi în faţa camerelor de filmat, se simte şi când vorbiţi. “Bună starea” de pe faţă, propagandată prin sondajele şi indicatorii guvernamentali, trebuie să fie prezentă şi în conversaţii. Da, desigur, tot pentru siguranţa noastră, a tuturor, trebuie să ne fie ascultate convorbirile telefonice şi corespondenţa electronică de anul acesta cu acte în regulă.

 

Deh, dacă vrem să fim în siguranţă, şi deci să putem zâmbi liniştiţi.

Control

Când i-am oferit mamei întregul sezon 10 de Stargate SG-1 pe DVD, iar aceasta l-a pus bine in bibliotecă şi nu l-a deschis deşi continua să vizualizeze serialul la TV, mi-a dat de gândit. M-am pus în situaţia în care personalitatea mea supra-organizatorică, ar face într-atât de mult încât ar putea să planifice o bună perioadă din viaţă. Gândul te poate duce la filmul lui Adam Sandler. Bine, el nu a auzit de expresia “it’s not about the destination, it’s about the trip you get there”. Dar nu e același lucru.

Chiar dacă a început de la ceva banal, concluzia a fost una demnă de menționat. Am fost surprins că cineva nu ar vrea să aibă la dispoziție timpul. Să poată să-și satisfacă o nevoie, o curiozitate odată pentru totdeauna. Să vadă ațele, să cunoască indicațiile păpușarului totuși. So, so, so…

Destul de ușor de observat, dar pentru mine a fost un fel de epifanie. Oamenii (și nu vreau să generealizez) dar nu vor să fie mai mult decât oameni. Poate e pre-setat genetic o analiză swot sau un bilanț pro & con și rezultatul e pozitiv. Iar ca urmare, un credo semper excelsius al fiecărei persoane ar fi în van sau pur și simplu inutil. Ignorance is bliss spune Thomas Grey.

Și totuși, dorința de cunoaștere a frazei citate mă duce la acest site unde la nici un click distanță, stătea așteptând încă o piatră a unui drum ce pare a fi așezat pentru explorarea mea. Când mă încredințez necontrolului, lucruri interesante se pot întâmpla.

pic: NO CONTROL by xKaref