Compendiu subiectiv de civilizatie
Cum au ajuns elevii unei școli în mijlocul unei dispute politice? Cam așa arată întrebarea pe care mulți oameni și-o pun, retoric sau nu, când aud de Generală 1 (Școala Gimnazială nr.1 Mihai Eminescu din Arad) și spiritele pe care le suscită aceasta în mediul politic local. Însă întrebarea corectă ar trebui să fie: de ce ține cu tot dinadinsul Gheorghe Falcă să mute Școala în locul Poliției de Frontieră? Continue reading “De ce Scoala Gimnaziala Mihai Eminescu din Arad agita politica locala?”
Mai jos găsiți câteva exemple de subiecte sau teme politice cu destinație comercială clară, găsite pe internet. Observați și legătura dintre presupusa afiliere-politică a (primelor 2) website-uri și domeniul activității sau obiectului comercializat. Nu știu dacă aceste exemple se încadrează la comunicare sau comunicare politică, dar este interesant de observat climatul mass-media (new-media) actual. Să sperăm la un 2014 și mai interesant!
Continue reading “Cine spune ca politicul si comertul nu merg mana in mana?”
Big Brother e depășit de mult în Arad. Primarul actual, Gh. Falcă, a realizat că riscă restituirea finanțării europene dacă continuă să afirme că va folosi cele 30 de camere video instalate în oraș în scopul supravegherii populației și nu pentru obiective cultural-turistice, așa cum prevedea proiectul transfontalier (care include și 30 de puncte de conectare gratuită la internet). Așa că și-a schimbat puțin comunicarea și anunță că imaginile stocate vor fi puse la dispoziția Poliției DACĂ aceasta solicită așa ceva.
Însă Ghiță „Finul” Falcă (Big Godson) nu abandonează vechiul său plan de a supraveghea tot ce mișcă pe străzile din Arad. Așa că anunță că Primăria va finanța montarea altor 40 de camere video, sacrificiu de zeci poate sute de mii de euro pentru a crește siguranța cetățenilor. Continue reading “Big Godson vrea sa devina Big Brother”
După episodul de aseară al „salvării minerilor” de către primul-ministru Ponta, sunt tot mai convins că înaintarea acelui proiect privind Roșia Montană a reprezentat o acțiune clară de revigorare a agendei publice. Cu toate că decidentul are în teorie agenda sa instituțională, și deci principalul rol de agenda-setter, practica ultimilor ani a distorsionat acest rol în formularea politicilor publice. Obiceiul guvernului Boc de a anunța un proiect când deja era luată o decizie definitivă pe marginea lui, mergând până la asumări de răspundere când indiciile arătau că ar exista o dorință de modificare a inițiativei guvernamentale (fie în Parlament sau dinspre societatea civilă). Continue reading “Exemple de revigorare a agendei în formularea politicilor: Rosia Montana si Codul Rutier”
Roșia. Montană! Producătoare de locuri de muncă! Aducătoare de cianură! Provocatoare de proteste și de vizite de studiu parlamentare. Dar cum rămâne cu Roșia Montană generatoare de ideologie?
Dincolo de ceea ce Mircea Badea numea „șocâte isteric de conjunctură” (adică persoana care s-a apucat să meargă cu bicicleta numai pentru că este în trend, sau care citește anumite cărți doar pentru că alții citesc acele titluri), dar și dincolo de politicienii care văd în orice adunare de mai mult de 10 oameni, un prilej de a electoraliza*, există anumiți oameni care sunt de mult timp atenți la ce se întâmplă în cazul Roșia Montană și și-au argumentat poziția în mod public de nenumărate ori. Ce se întâmplă în aceste ultime luni este interesant de observat dintr-un punct de vedere ideologic. Continue reading “Fii mai mult decat un șocâte! Rosia Montana ideologica”
Privesc de ceva vreme cu frustrare toate titlurile din mediile de comunicare online și offline, ce au o legătură cu moartea lui Florin Cioabă. Toți s-au grăbit să se pronunțe pe marginea diferitelor (presupuse!) informații și întâmplări, fără să verifice veridicitatea acestora. Starea de nervozitate a fost însă înlocuită rapid de cea de tristețe. Nu de mult, un reprezentant important pentru comunitatea romă a decedat, iar comunicarea de masă n-a fost la fel de „atentă”. De ce aș fi trist? Pentru că istoria se scrie în modernitate pe baza cifrelor (abonați, rating, ratecard), iar în prezent viralitatea unui subiect poate îngropa de-a dreptul istoricitatea altuia. Continue reading “Un lider nu isi pune singur lauri”
Nu de puține ori, politicienii încearcă să se facă plăcuți chiar cu prețul ridicolului. Fie că este vorba de niște fotografii în costumul de plajă „scurse” în presa tabloidă, fie că este un interviu inventat despre notele obținute la școala primară de politicianul sau politiciana aflată în foame de voturi. Dar în aceste cazuri, chiar dacă ating derizoriul, ele nu au împins legea la groapa de gunoi; așa cum dorește să o facă primarul actual al Timișoarei, Nicoale Robu (PNL).
Nu este politicianul cel mai plăcut. Dar nici cel mai urât din Timișoara. Pe măsură ce trece timpul însă, din poziția de primar, Nicoale Robu oferă ocazii celor care locuiesc în `orașul de pe Bega` să-l catalogheze corespunzător (vezi cazul palmierilor). Iar strategia și campaniile sale de comunicare politica pot să aibă exact efectul de bumerang pe care nu și-l dorește niciun politician sau om de imagine. Continue reading “Primarul Timisoarei vrea sa arate ca populismul infrange legea”
În loc să întoarcem pe toate fețele (economice sau de alt fel) spusele politice a unui anume prim-ministru al Ungariei la o tabără de vară în România, la Tușnad, mai bine l-am integra pe acesta în peisajul politic din această parte de lume. Și cel mai potrivit ar fi sindromul Sabina.
Mai țineți minte isteria de acum ceva timp? În care cetățeni „patrioți” și-au prins într-o frenezie nu prea mult gândită o bentiță pe cap, în așa-zisa susținere a fetiței care a fost trimisă acasă de direcțiunea școlii în care se presupune că studia. Aveți în stânga o mostră fotografiată a prostiei (alt cuvânt nu găsesc momentan) de care au dat dovadă unele persoane afișându-se cu un asemenea articol de îmbrăcăminte(?), gândindu-se că astfel își demonstrează iubirea față de țară. La o scurtă căutare de fotografii cu bentițe (mai bine zis bandane, deoarece asta purta domnișoara Sabina), nu găsesc o comparație de stilul pe care îl afișa aceasta; decât în cazul unor extremiști sau fanatici din țări mai puțin membre ale unei Uniuni Europene!
La „deschiderea ediției”, presa promova o știre: Omar Hayssam a fost predat Poliției Române. Informarea vine dinspre Președinția României, și este în mod evident – pentru cei care analizează știri, nu doar le consumă – o formulă de manipulare, mai exact de distragere a atenției dinspre subiectul ce începea să devină sinteza zilei: activitatea serviciilor secrete în România – dăunătoare sau folositoare? Continue reading “Cum sa iti pastrezi atentia concentrata”
Despre informare și manipulare am tot scris. Cultura administrativa locală am descusut-o, deși mult de descusut nu a prea fost; lucrurile sunt simple, dacă ai răbdarea necesară să le privești analitic și cu rezerve. Ultimul exemplu vine din lumea PR, la intersecția cu politica. Și nici nu aș devoala subiectul și personajele dacă acestea nu ar face un mare deserviciu activității profesioniștilor în PR, administrație, sau lobby. Continue reading “Trofeul Calitatii PR in Arad”
