Uneori este greu să discerni realitatea reală de realitatea mediatică. Devine din ce în ce mai greu să cunoști, ca persoană obișnuită, cu acces limitat (din punct de vedere al timpului) la doar câteva dintre canalele de comunicare în masă – o pagină sau două de internet, un ziar local, poate un post de radio – dintre care cel mai facil rămâne televizorul, care sunt valențele reale dintr-o situație. `Cu ce concluzii rămâi după citirea unei relatări?` este întrebarea la ordinea zilei pentru orice om care citește știri, și nu doar le înghite. Iar din multitudinea de știri prezentate, concentrarea pe o singură „poveste” poate distorsiona realitatea, oricât de corectă și obiectivă ar fi acea televiziune sau emisiune. Cel mai recent caz: închiderea Napolact Cluj.
Mihai Goțiu desenează pe voxpublica imaginea unui Guvern supus „în genunchi” filosofiei capitalismului internațional. Dacă un prefect al unui Cluj îmbrățișează dezavantajele capitalismului (mai bine zis al globalizării) cu un realism crunt, nu înseamnă că aceasta este poziția întregului Guvern. Chiar și dacă afirmația recentă a Prim-Ministrului Ponta întărește ceea ce gândea și a rostit prefectul Gheorghe Vușcan. Dar spuneam că nu este filosofia Guvernului Ponta. Sigur, prefectul „reprezintă Guvernul în teritoriu”, dar nu este reprezentativ pentru Guvern în teritoriu! Continue reading “Realitatea mediatica – Cum determini ceva reprezentativ din mass-media?”
Cu toate că discuția alăturată este mai veche și face referire la un 