Oricât de hulit ar fi Statul şi establishment-ul în aceste timpuri, iată că s-a reuşit ceva incredibil. Cu toate că încă se operează cu PIB şi produse materiale, în loc de FNB (Fericirea produsă de un stat), unele oraşe din România reuşesc să aducă zâmbetul pe faţa cetăţenilor săi.
Da, da! Se întâmplă chiar în România. Atât în Arad, cât şi în Pecica, cetăţenii se văd nevoiţi să zâmbească zilnic când ies din casă. Păi cum de ce? Pentru că sunt filmaţi. Iar toată lumea ştie că atunci când eşti fotografiat sau filmat, trebuie să zâmbeşti frumos la cameră. Să “îţi prindă partea bună”.
Încă din 2009 Pecica avea în plan să supravegheze aproape tot centrul, deicizie motivată de poziţia oraşului în apropierea frontierei. Aradul nu face excepţie. Traficul este necesar să fie monitorizat, nu-i aşa, tot din motive de siguranţă. De la sfârşitul anului trecut, aproape toate semafoarele noi sunt prevăzute cu camere de supravegheat.
La fel şi zona kilometrului 0. Pentru siguranţa cetăţenilor desigur. Sau? Ce-i dacă s-au furat nişte bunuri de la cineva? Camera de siguranţă a filmat totul. Doar că nu a pedepsit pe făptaşii capturaţi video. Explicaţia e simplă. Când o face Statul, nu este ilegal. O spunea Nixon în 1977, e aplicată de unii şi în 2011.
Aşadar, zâmbiţi în continuare. Pentru că, pe lângă ce se vede pe faţa voastră şi în faţa camerelor de filmat, se simte şi când vorbiţi. “Bună starea” de pe faţă, propagandată prin sondajele şi indicatorii guvernamentali, trebuie să fie prezentă şi în conversaţii. Da, desigur, tot pentru siguranţa noastră, a tuturor, trebuie să ne fie ascultate convorbirile telefonice şi corespondenţa electronică de anul acesta cu acte în regulă.
Deh, dacă vrem să fim în siguranţă, şi deci să putem zâmbi liniştiţi.