Posted on

Pentru mine conteaza…

De câteva zile, tot amân publicarea unui articol care trece în revistă diversele modalități în care formațiunile politice din Arad și-au făcut campanie. Am prelungit momentul publicării pentru că mi-am pus întrebarea ”ce sens are?”…să încarc internetul cu jocul patetic-victimizant al lui Gh.Falcă de-a chiriașul creștin–liberal (o mai mare contradicție în 2 termeni ideologici nici nu cred că există!) sau încurajările făcute arădenilor de către Lia Ardelean cum că ”alături de fiecare bunică, mamă, soție, fiică, noi femeile putem reuși” , de parcă bunicii, tații, bărbații și băieții nu contează pentru oraș? Continue reading “Pentru mine conteaza…”

Posted on

Bloggeri pe tatami

După o săptămână plină de cursuri de specializare, încununată de un training marca Jim Bagnola, m-am așezat pe tatami (s.n. – covor gros, un fel de rogojină, pe care se practică unele lupte marțiale, ca judo, jiu-jitsu, karate), alături de 7 bloggeri cu reputație din Arad. Nu am practicat lupte marțiale, poate lupte în idei cel mult. Cu prilejul lansării paginii de facebook ARED, am avut plăcerea de a participa la un blogmeet organizat de Semper Excelsius la restaurantul cu specific japonez, Sakura.

Continue reading “Bloggeri pe tatami”

Posted on

Ianuarie revolutionar

Luna ianuarie a trecut, iar amprenta manifestațiilor și mitingurilor din stradă par să dispară încet sub centimetri grei de nea. Începute în 11 ianuarie la Cluj-Napoca, protestele au ridicat o țară întreagă în opoziție față de o plenitudine de lucruri, principala țintă fiind Traian Băsescu și guvernul său. Însă DA, spun de la început că ”problema” a fost o chestiune de comunicare.

În Arad sunt -11 grade Celsius. Totul este acoperit de zăpadă, însă aseară 10 oameni tot au fost în fața Primăriei.

Istoric

Comunicare

Ceva e putred

Băsescu în scenă

Scânteia

Ghici, ghicitoarea mea

Un strigăt

Tot în stradă

Istoricul în Arad

Retragerea în… dialog

—————————–

—————————–

O altfel de comunicare

U-ni-ta-te

Concluzii

Posted on

Afară plouă

Calendaristic, toamna a început. Faptic, până la începutul lui octombrie a plouat de 2 ori maxim. Vorbesc local, desigur.

Afară nu plouă. Înăuntru da. Cel puțin așa se fac membrii Consiliului Local. Instituțiile (deoarece cazul nu este limitat la Arad, ci e valabil și în Parlament) ce au ca scop asigurarea funcționalității normale a unei unități-administrative nu numai că scârțâie, ci s-au mumificat.

   Participând la o nouă ședință de Consiliu Local a anului de grație 2011 (Anul 4 după U.E.), sunt în continuare frapat de lipsa unor comportamente democratice. Nemenționând tăvălugul clientelei partidelor mari (putere și opoziție) peste principiile unei economii de piață, ce este mai revoltător îmi pare a fi reacția de tip ”no-comment”.

La întrebările concrete (la subiect și deloc retorice) a unor consilieri din opoziție, cei de la ”putere” clipeau sacadat și nu au schițat niciun gest. Nici măcar unul de tipul ”nu doresc să comentez acest aspect”. Priveau în gol, parcă nici auzind întrebările. Robotizați, răspunsul lor era aproape de fiecare dată – ”supunem la vot”. Mecanizați, rândul ”puterii” vota în sincron cum le stabilise conducătorul lor.

Îngrijorător este că cei care au pus întrebările și au fost tratați cu o ploaie de ignoranță (atât din partea guvernanților cât și a presei), au acceptat pașnic soarta robotizării democrației. Nu spun că ar trebui să-și fi rupt cămășile și firele de păr de pe piept, dar un glas mai vocal e necesar pe viitor.

Primăria aruncă acum 8 milioane de lei noi în îmbunătățirea comunicării și participării la procesul decizional. Spun ”se aruncă” pentru că o să fie bani irosiți pentru arădeni dintr-un singur motiv: nu avem nevoie de metode specifice, acțiuni științifice de încurajare de bla bla pentru a fi democratici și participativi, ci de bun simț și respect pentru sistemele colegiale ce fac dintr-o democrație reală cel mai bun sistem de până acum.

Nu vă faceți griji însă! Democrația în Arad nu este moartă. Este ”doar” în convulsii mute.

Posted on

Diaspora salveaza Romania

Diaspora română, cea blamată că a pedepsit ţara natală cu un preşedinte mai mult decât părtinitor politic, a putut da şi un exemplu de conduită democratică (chiar dacă poate nu ştie asta). Pe lângă glume de prost-gust gen William Brânză (care culmea, se potriveşte perfect cu varietatea satirică de care Caragiale ar fi mândru – o Falcă, un Flutur, o Prigoană, un Gospodar), colegiul uninominal nr.2 Diaspora a trimis în Camera Deputaţilor un om.

TUDOR PANȚÎRU. Este preşedintele subcomisiei pentru monitorizarea hotărârilor Curţii Europene a Drepurilor Omului, iar în februarie 2011 a promovat o raritate în peisajul legislativ român: analiza impactului asupra drepturilor şi libertăţilor omului.

 

Deşi România a ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi protocoalele adiţionale la aceasta încă din 1995, cadrul legislativ din ţara noastră nu era aliniat cu ceea ce ne asumasem să respectăm încă de acum 17 ani. Până şi Constituţia României zicea în art.11, alineatul 2, că tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern.

 

Însă anul 2010 ne-a arătat, prin acţiunile Guvernului Boc 2 (3) impus de T. Băsescu, că dreptul la proprietate (printre alte drepturi; pensia fiind o proprietate şi nu un venit, cum propaganda trâmbiţează zilnic) nu se respectă în România “europeană”. Măsurile luate în ultimii 2-3 ani au întins la maximul logicii expunerile de motive legislative, argumentul sau bau-bau-ul suprem – Criza – surclasând drepturile din Convenţia ratificată din ’95. Curtea Constituţională din România a jucat şi ea un rol mare în această (i)logică argumentativă. Ce mai conta un alineat ca cel menţionat mai sus. Sau cel de-al doilea din art.20 din aceeaşi Constituţie în care scrie negru pe alb că reglementările internaţionale au prioritate în cazul în care există neconcordanţe între tratatele ce le-a semnat România şi legile interne.

Dar acest lucru este cunoscut de Tribunalele şi judecătorii români. “Legiuitorii” pretind că nu sunt obligaţi să cunoască lucrul acesta. Astfel, deputatul Tudor Panţîru propunea modificarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În sensul în care devine OBLIGATORIE o evaluare preliminară a impactului pe care orice nouă reglementare o poate avea asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, pe care România s-a contractat că le va respecta şi proteja.

 

ŞI A REUŞIT.

 

Înainte de (i)logica legislativă promovată de PD-L, Legea nr.24 din 2000 pe care a modificat-o iniţiativa domnului deputat, nu spunea express lucrurile acestea, iar ultimii ani ne-au arătat că guvernarea nu respectă deloc spiritul legii ci textul acesteia. Iar Proiectul domnului Panţîru a avut o formulare şi o abordare în urma căruia toţi parlamentarii au fost de acord. Asta da adaptare. Dacă mai există cineva care vrea “să salveze România”, poate ar trebui să se adapteze în acest fel.

 

Ce putem face fiecare ca “să salvăm” ceva din ţara noastră?

Să recunoaştem şi să susţinem oamenii care fac lucruri simple dar semnificative pentru o democraţie funcţională. Mailul dl-ui Tudor Panţîru este  – tudor.pantiru@cdep.ro ; durează 2 minute maxim pentru un mulţumesc şi keep up the good work. Vedeţi AICI dacă întreaga lui activitate în Parlament merită aprecierile voastre.

Vizionaţi şi activitatea celorlalţi parlamentari dacă tot sunteţi acolo. Aţi fi surprinşi ce găsiţi. Dacă românii cu domiciliul în Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Georgia (…) Sri Lanka, Tadjikistan, Thailanda sauVietnam (colegiul domnului Panţîru), pot alege oameni de calitate, de ce să nu o facem şi noi, românii din România?

 

 

Posted on

Cum să desființezi o manipulare în mai puțin de 1 oră

Seara trecută verificam, ca în fiecare seară, ultimele noutăți din România. MEDIAFAX se deschide cu un articol de vârf: Top 8 parlamentari cu afaceri europene. Firmele senatorilor şi deputaţilor rulează 30 de milioane de euro pentru proiecte cu finanţare UE

      Dau click instinctiv și văd topul. Pe primul loc conduce PSD cu Florin Constantinescu. Citesc rândurile și nu realizez meritul premiantului? Fondul de Mediu a aprobat banii unei firme la care senatorul este acționar (de fapt, asociat), care a depus un proiect în 2008 pentru un parc eolian, înainte ca membrul PSD să devină parlamentar. 16,3 milioane de euro! Ar trebui să mă impresioneze.

      Ok, interesant. Cum de nu s-a auzit ”în țară” de acest senator? O sumă destul de mare pentru tonomate (și alea mogule rele și alea bune cu fonduri de la Stat). Merg mai departe și dau de doamna Plăcintă.

      Urmașul doamnei Ridzi la Ministerul Tineretului. Aceasta a primit prin Ministerul Muncii, cel al Economiei şi cel al Dezvoltării Regionale, vreo 4 milioane și câteva sute de mii de euro pentru creșterea competitivității (resurse umane), promovarea turismului, sprijinirea microîntreprinderilor, împărțite prin vreo 2 firme și propria fundație (Sorste, Imartextil şi Fundaţia Zi Deschisă).

      Bronzul îl primește Dan Voiculescu…Dan Voiculescu?! E cotat cu proiecte de 1 milion de euro (Fundația Dan Voiculescu) și 2,7 milioane de euro (Asociația Oamenilor de Afaceri din România, din care senatorul face parte), în sectorul resurselor umane.

      Ok. M-am oprit. Ce caută ”Mogulul rău” cu fondurile europene? Parcă era cu Antenele, cu propaganda internă, de aici își procură veniturile malefice. Am frunzărit imediat restul ”Topului” și am dat peste necunoscuți în media. Aceia care obțin 0,001% în căutări. Ultimul clasat avea o finanțare de 150.000 de euro pentru microîntreprinderi. Hmm. Recapitulez puțin. Ceva e în neregulă la acest articol.
      

În primul rând, Top 8?!   De ce nu 5,7 sau 10?   De ce nu un podium?   De ce apare PSD cu un necunoscut în vârf?   Ce caută Mogulul Voiculescu într-un subiect cu fonduri europene?   De ce titlul folosește cuvântul ”rulează”, când proiectul premiantului nici nu a început încă?

 

 

Am căutat articolul la sursă:

gândul.info

 

Am urmat verificarea informațiilor:

      Constantinescu Florin. Îl caut la www.senat.ro , Declarația de avere și Declarația de interese.

      Găsesc firma ACK, menționată în articol cu finanțarea de 16 milioane de euro. Doar că medalia de aur nu este acordată corect!

      DOAR 4,7 milioane de euro (!) reprezintă de fapt finanțarea de la Administrația Fondului pentru Mediu. Restul de 12 reprezintă valoarea proiectului. Din primele 5 minute, PDL cu doamna Plăcintă se bat pentru primul loc în listă.

 

Chestionări ulterioare, fondate pe descoperirile de până acest moment:

      De ce s-ar chinui cineva să pună PSD-ul pe primul loc într-o listă a celor care ”rulează” (cu sens notabil peiorativ) din banii europeni? Mai ales că documentația pentru doamna Plăcintă este mult mai consistentă (2 firme și o fundație), decât un singur proiect din 2008 al senatorului din Pașcani, care nici nu a început încă. Mai ales că firmele doamnei Plăcintă au obținut banii de la 3 Ministere în ultimii 2 ani. Mai ales că ea însăși a fost Ministru, și nu doar un senator minuscul. În plus, de ce e aruncat fix ”Mogulul cel rău” în top, aparent întâmplător?

      Faptul că articolul se bazează doar pe declarațiile de interese nu livrează nimic din titlul de dezvăluire senzațională. Aceste declarații sunt întocmite foarte minuțios de cei care nu vor să li se caute și găsească ceva express. Acest lucru e probat de doamna Udrea, care a predat declarația de interese aproape goală. Idem și doamna Ridzi, care am văzut cu toții că a fost implicată direct și îndeaproape într-un caz de corupție. Aceste personaje, peste care planează escadrile întregi de suspiciuni de corupție, nu se dichisesc să completeze declarațiile de avere și interese, în conformitate cu realitatea, pentru că știu că nu le caută niciun organ abilitat de lege ceva express.

 

Am trecut la autor:

      Ce a mai scris CLARICE DINU pentru Gândul ?

      Ultimul articol îl citează pe Adrian Năstase dintr-un ziar (”ring” cu r mic, fără link către articolul original) despre băutul de whisky cu Traian Băsescu. Este aruncat în text Mircea Geoană, Vanghelie și Ponta. Personaje din PSD pe care nu îi asociezi deloc cu subiectul băuturii și băutului. Articol la fel de ciudat ca Topul celor 8.

      Într-o altă clasificare, de data asta a CEEA NU ŞTIAI DESPRE POLITICIENII PE CARE-I VEZI LA TELEVIZOR, doamna CLARICE DINU ne arată cu ce se ocupau (unii) politicieni înainte de a fi miniștri, președinți sau vicepreședinți de partid. Dacă Boc lucra ”cât să aibă timp şi pentru a se pregăti pentru examen”, iar lui Gh.Flutur îi este arătată latura familistă ”Era greu, dar frumos. Primul meu salariu a fost de 1.100 de lei şi îmi amintesc că i-am luat un cadou simbolic băiatului şi soţiei”, Ponta apare cu un job la fast-food de 1.000 dolari pe lună, lângă nota autorului ”cine avea în România în anii `90 aşa salariu?!”. Desigur, este pus și Ion Iliescu (?!) cu activitatea sa de specialist la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice din Bucureşti în 1955 (deci nu dădea meditații, așa cum spune subtitlul). În timp ce Videanu rememorează că se simțea ”atât de bine din acest punct de vedere. Am muncit pământul alături de părinţii mei. Munceam tot timpul şi părinţii mă recompensau pentru munca pe care o făceam”, iar Radu Mazăre (nu) vindea ziare, după spusele unui asociat de-al său, dar pe care subtitlul din articol îl reinterpretează eronat.

      Băsescu Traian are un articol separat pe recenta pagină a articolelor Clarice-izate. Cum încurcă el titularizarea cu definitivatul. Dar în același timp, ne este prezentat îndemnul lui Băsescu către Ministerul Educației de a le da o a 2-a șansă copiilor de la BAC-ul picat din vară. Alături de o poză cu președintele zâmbind larg și cu brațele deschise.

 

Nu-mi place încotro merge.

 

 

Istoricul materialelor autorului

      Pe unde a mai scris CLARICE DINU ?

      O găsesc pe blogul personal, la Evenimentul Zilei și cu ultimul articol de ”top” în Ziarul Financiar.

Ce văd pe blogul personal? Că Emil Boc nu e nici naiv, nici prost, iar dumneaei îl cunoaște de mult timp.

 

Pe Evz.ro este mult mai intrigant. În luna mai, a relatat de la Congresul PDL. Ceea ce e și mai interesant este că, după acest eveniment, nu o mai găsim la publicația oficioso-filă. Ultimul articol este semnat în 15 mai.

Următorul loc unde o găsim pe doamna Clarice și ale sale articole cusute cu ață albă și incoerențe gramaticale, este Gândul. Exact 3 săptămâni mai târziu, într-o zi de luni, pe 6 iunie.

 

Explicația și Metamorfoza

Acum totul parcă se leagă.

            Motivele plasării PSD-ului în topul ”rulajelor” țin de apartenența (filologică?) a lui Clarice Dinu la PDL. Infiltrarea lui Dan Voiculescu lângă oameni (în special doamna Plăcintă, urmașă a lui Ridzi, implicată într-un caz de corupție) care învârt bani cu ”Statul”,  nu e deloc întâmplătoare. ”Mogulul rău” fiind cunoscut pentru forța financiară din privat și nepervertit la întins mâna la Stat. Not anymore, says Clarice. Nu am nicio problemă cu viziunile ei asupra unui partid politic, oricărui personaj din fauna politicii sau chiar pasiunile personale față de cineva.

            Doar să nu încerce să manipuleze opinia cititorilor. Condimentarea articolelor cu Iliescu, Năstase și Ponta sunt de apanajul mitralierei băsesciene? Sau e vorba de o maladie psihotică anti-social democrată de care suferă și dânsa? Traian Băsescu în rolul de zâmbăreț cu brațele deschise, care dorește ”o a 2-a șansă” pentru elevi, fără nicio referință subliminală pentru o ”a 2-a șansă” a Traianului însuși, e doar bonus? Sau acolo nu e vorba de nicio patologie? Metamorfoza din jurnalist ”de investigații” în pedelofil e completă. Însă valoarea autenticității expresiei sale jurnalistice tocmai s-a dezintegrat. În mai puțin de 1 oră.

 

Posted on

Voi ce făceați pe 22 iunie ?

 

Sunt sigur că cei implicați într-un fel în comunicare, media, social, civic sau politic, v-aţi confruntat cu o întreagă suită de mesaje, unele absurde altele caracteristice transmițătorului lor, venite din ziua precedentă. Probabil îl apărați pe Regele Mihai de insultele lui Tiran Băsescu. Sau îi dădeați dreptate Președintelui României pentru opinia sa personală privind așa-zisa trădare slugarnică la ruşi.

 

Oricum ar fi fost, pe 22 iunie, România informaţională era sub bombardament. Sub comanda Băsescului însuşi . În 21 iunie a apărut într-o conferință de presă, la microfonul Radio România Actualități, plus la înserata emisiune TV a lui Robert Turcescu și Ion Cristoiu. Într-o singură zi a aruncat cu mesaje în românii cu urechi și/sau ochi, mai ceva ca huiduielile într-un meci de fotbal pe Ghencea. Aducând aminte de instrucţiunile profului David privind manipularea în media, Preşedintele României (a inundatat) a pus pe masa discuţiilor, informaţii mincinoase şi irelevante pentru români, pentru…pentru ce?

* Nu m-am împăcat cu Patriciu, și nici nu am mai vorbit cu el

* Oprescu nu e un candidat credibil

* Ideea de premier tehnocrat, momentul când era posibil a fost depășit

* Geoană a spus că am trădat țara, eu nu am mers la Moscova să iau binecuvântarea

* Dan Diaconescu este, ca politician, o caricatură

* Sincer, nu e firesc sprijinul categoric al ambasadei SUA pentru Constituție

* Abdicarea Regelui Mihai a fost un act de trădare. Doar pentru că a fost slugă la ruși îl iertăm?

* Maximul propus UDMR este 8 + 2, Harghita și Covasna rămân așa cum sunt

* Trebuie să vedem dacă mai pot rămâne în Guvern miniștrii care nu s-au ocupat de investiții

* Las Parlamentului libertatea de a face reformulări în proiectul privind Constituția

* NU voi schimba textul proiectului de revizuire a Constituției

* Mulțumesc Curții Constituționale pentru nivelul înalt de înțelegere a propunerilor pe care le-am făcut

A mai pledat pentru confiscarea ”averii extinse”, a prezentat dorința personală de a convinge opoziția să-i aprobe Constituția în Parlament în schimbul a unor compromisuri, a lovit în Consiliul Suprem al Magistraturii…ce mai, o adevărată mitralieră de subiecte pedeliste, irelevante, inventate şi chiar în  contradictoriu.


Desigur, poate ați uitat în tot acest ocean de irelevanțe, o întâlnire a bătrânului Băsesc cu liderii USL ce avusese loc în ziua de marţi, 21 iunie. Acea scurtă întâlnire de jumate de oră, în care odată bătăiosul Tiran, era vizibil întrecut de argumentele Antonescu şi Ponta. Chiar şi poziţia pe scaun a defunctului-călău a corupţiei, arăta semne de mahmureală sau oboseală intelectuală. Poziţia de neclintire în faţa cererilor lui Tiran era o surpriză chiar şi pentru bătrânul şarpe-de-mare.

 

Asta să fie cauza manipulării  băsesciene?

(De menţionat că preluările instinctive ale sorbiturii prezidenţiale din partea tuturor canalelor de media este un semn de adolescenţă a comunicării. Faptul că îi fac jocul după orice bolborisătură e oarecum dezamăgitor.)

 

Bun. Poate, personal, pentru ego-ul marinăresc al actualului preşedinte, ascunderea eşecului cu liderii USL e un motiv destul de bun pentru tunul de manipulare. Dar pentru pragmatismul comunicatorilor din PDL, motivul era probabil altul:

Promulgarea Legii privind alegerea primarilor într-un singur tur

Modificarea Legii nr.129/2011 doar cu articolul privind un singur tur la desemnarea Primarului, favorizează clar actualele poziţii.

Opţiunea mea de a nu merge la vot este practic anulată. Sunt obligat de Băsescu şi PDL, dacă vreau să nu am dictatori cu faţă democratică, să merg să votez. Schimbarea are loc mult mai greu, atingând improbabilul.

 

Camera Deputaţilor a decis recalcularea pensiilor militare

Pentru că, nu-i aşa, pensia e un ajutor de la Stat, iar milităria e un job de la 9 la 17 ? Nemernicilor.

 

Camera Deputaţilor a decis FRAUDULOS recalcularea pensiilor militare

Dacă fraudă nu e, PDL nu e.

 

Senatul micşorează pedeapsa pentru darea de mită în campaniile electorale

Acum dacă prinde Poliţia pe cineva cu mită, primeşte de la 3 luni la 1 an de închisoare. Ceea ce pentru unii oameni disperaţi e un risc pe care şi-l asumă. În plus, de acum, în timpul campaniei electorale nu mai este interzisă folosirea oricărui material electoral cu excepţia bannerelor, a afişelor electorale şi a documentelor tipărite pentru candidaţi. Deci mingi de fotbal, pixuri, pungi, şepci, pregătiţi-vă să invadaţi mâinile goale ale românilor.

 

Atenţie vă rog! Se manipulează.

** menţiune: am pus doar 2 link-uri din aberaţiile lui T.Băsescu; pentru cei care au nervi, toate se pot găsi pe mediafax, copiind aberația ca titlu al articolului **

Posted on

Vara Democrației Reale

Când Democrația adolescentă a României e îmbătată cu licoarea abuzurilor, și poliția nu te protejează, ce faci? Te miști! Deoarece ”când cei de jos se mișcă, cei de sus cad.”

NO COMMENT, just VIDEO.

 

Posted on

Trăiască Regele !

 

A fost ZIUA REGELUI. Nu a lui Mihai I. El este născut în 25 octombrie acum aproape 1 secol (!), când nici părinții actualilor ”conducători” ai țării nu se gândeau că plozii lor vor deveni cei mai mari hoți pe care îi va cunoaște România. Ziua de 10 mai este, de fapt, ZIUA REGALITĂȚII ROMÂNE. Am decis să aștept o oră târzie să văd cât este acest subiect băgat în seamă, câtă expunere media are această sărbătoare uitată. Nu a trebuit să aștept mult să-l văd pe Regele Mihai pe mai toate buletinele de știri sau pe prima pagină a edițiilor de online a publicațiilor naționale.  Mișcarea strategică de comunicare a avut un rezultat parțial scontat de Casa Regală — s-a vorbit despre regalitatea românească; dar cei care nu au dorit, tot nu au menționat 10 MAI – ZIUA REGALITĂȚII.

 

GÂNDUL

>> poziționează cel mai bine evenimentul anunțului și include și un articol despre ceremonia din cadrul Zilei Regelui

DECIZIE ISTORICĂ. Regele Mihai anunţă ruperea legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern. Casa Regală română va fi cunoscută drept “Casa Regală a României”

Nicio referire la Ziua Regelui

+ sondaj “Cum vi se pare decizia?”

– 69 comentarii

 

ZIUA REGELUI. Regele Mihai a străbătut Bucureştiul într-o coloană de motociclişti.

Menționare Ziua Regelui (încă din titlu)

– 41 comentarii

 

JURNALUL  NAȚIONAL

>> include știrea dar nu ca știre de prim rang (poziționată cât mai sus); + PLUS un articol bine documentat în rubrica de SPECIAL despre Ziua de 10 MAI.

Regele Mihai a rupt legăturile cu casa de Hohenzollern Sigmaringen

Menționare Ziua Regelui.

– 1 comentariu

 

10 mai, crâmpeie dintr-o mare sărbătoare

Articol special pentru Ziua Regelui.

– 0 comentarii

 

ADEVĂRUL

>> menționează evenimentul prin mijlocul paginii PLUS încă un articol despre istoria conflictelor dintre Casele regale; s-a dovedit abil în a include ca știre de prim rang un fel de știre despre regalitate, (articol ora 19:44) care este de fapt un fragment din „dialogul-maraton” dintre profesorul Neagu Djuvara şi jurnalistul George Rădulescu, publicat în cartea „Un secol cu Neagu Djuvara”.

Neagu Djuvara: „Prinţul Nicolae ar putea fi viitorul Rege”

– 19 comentarii

 

Regele Mihai I a rupt legăturile istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern

Nimic despre Ziua Regelui

– 0 comentarii

 

Istoria conflictelor dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern

Nimic despre Ziua Regelui

– 21 comentarii

 

FORBES

>> parte a ADEVĂRUL HOLDING

Cum au trăit românii în timpul regalităţii

Nimic despre Ziua Regelui. Link către articolul anunțului Regelui Mihai. Axat pe istoria economiei românești din 1866 până în 1938. (Cu toate că Mihai este Rege constituțional al României până în 1947)

– 0 comentarii

 

MEDIAFAX

>> parte din același grup ca și GÂNDUL (MEDIAFAX GROUP)

Regele Mihai anunţă ruperea legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern

Deși este cel mai citit articol în ultimele 24 de ore, nu se află în Top News

Nimic despre Ziua Regelui.

-comentarii 48

 

ZIARUL FINANCIAR

>> parte din MEDIAFAX GROUP

– preluare Mediafax

– 1 comentariu

 

EVZ

>> articol cu ”păreri” cerute unor istorici

Regele Mihai nu mai “face casă bună” cu dinastia de Hohenzollern

Nu se specifică nimic de 10 mai, de Ziua Regelui sau de Regele României.

– 143 comentarii

 

ROMÂNIA LIBERĂ

>> articol de headline

Regele Mihai anunţă ruperea de Casa de Hohenzollern

Nimic despre Ziua Regelui.

– 44 comentarii

 

COTIDIANUL

>> articol de mijloc însă interesant (!) că în data de 8 mai publică o investigație despre numele lui Paul Lambrino, care nu este de descendență regală.

Regele Mihai anunţă ruperea legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern

Nu menționează Ziua Regelui.

– 15 comentarii

 

Surpriza vine din partea publicațiilor pamflet ale României. Dintre cele 2 săptămânale de satiră. Cațavencu atinge subiectul Zilei de 10 MAI cât mai direct. Iar Kamikaze explică într-un stil cât mai clar și concis care ar putea fi motivul renunțării la nume; este poate singura publicație națională care încearcă să investigheze ce se află în spatele acestui anunț.

 

CAȚAVENCU

>> articol poziționat sus

Să ne trăieşti, Măria Ta!

Menționare Ziua Regelui

– 11 comentarii

 

KAMIKAZE

>> al doilea articol ca poziționare

De ce a renunțat regele la numele de “Hohenzollern-Sigmaringen”

– 2 comentarii

 

 

Posted on

Minte-mă frumos

Îmi petrec un timp considerabil răsfoind electronic paginile publicaţiilor internaţionale. Întâmplător am dat peste o ştire mai veche despre România din Wall Street Journal – o prestigioasă publicaţie americană, care de multe ori, întruchipează vocea oficială pe anumite subiecte în Statele Unite. Mă gândesc că un asemenea articol despre situaţia politică-economică trebuie să fi fost publicată şi în România..dar unde? De ce nu auzisem la timpul ei de ea – dezbătută cu atâta fervoare ca Moni și Iri?

      Prima poziţie în căutare: Hot News. Citind articolul citat din WSJ în traducerea sa în română, după ce îl trecusem în revistă în limba sa originală, am avut o surpriză. Deşi este citat WSJ şi aproape că întregul articol se doreşte a fi o traducere a jurnaliştilor americani, părţi din cuvintele americanilor au fost modificate. Sau alterate mai bine spus, deoarece schimbările sunt foarte uşor de trecut cu vederea, însă întregul sens al paragrafelor şi mesajul acestora este alterat. Care erau intenţiile din spatele acestor subtilităţi? Subtilităţi sinonime cu minciună aș spune eu. O dezinformare, hai să-i spunem “coincidentală”.

Chiar şi cu englez mea de C plus, pot observa o diferență între mai multe cuvinte ”traduse”. În titlu, ~bad~ poate însemna dur, numai că în cu totul alt context. Cum spune și definiția cuvântului, neplăcut ar fi fost mai potrivit. Poate e vorba doar de perspectivă și sunt eu inutil de critic.

OK, mai departe găsesc ~crying fraud~ —> strigă fraudă. Păi stimate R.P. (deoarece, ca multe articole ale Hot News, ”jurnalistul” nu are numele întreg afișat), cine v-a ajutat la traducere nu a trecut de primul an de limba engleză în care se învață expresii uzuale. Crying fraud se poate traduce cel mult în semnalează o nedreptate strigătoare/țipătoare, nu strigă fraudă — sună ca..nuca în perete.

      De asemenea, de când ~squeaker~ are o transpunere așa de puternică ca în articolul copy-change-paste ? Vocal emană totuși o convingere, o atitudine consecventă. Pe când squeaker este o persoană care țipă sau care are o voce ascuțită poate.

Bun. Dacă cititorii nu știu (poate la fel ca jurnalistul-traducător), ~we’re told~ este formularea jurnalistică pentru a semnala informații aflate din surse confidențiale. De acolo și formularea we are told = ni se spune. Intenționat sau nu, articolul românesc uită de pronumele personal în formă neaccentuată. Rezultă un se spune, ca și cum lumea de la piață spune asta, nu surse informate dar confidențiale.

Lupta cuvintelor merge mai departe într-un articol ce se vrea preluat de la americani. Apărător: Băsescu Traian. Ce apără? Cota unică de 16%. Dar dacă apără, înseamnă că e atacat. Pe când în varianta hot-românească președintele este un susținător. Chiar dacă pe același site de știri, declară că ar trebui scăzută la 14 sau 12 %.  Nuanțele dintre apărător și susținător există, iar oricine cu un DEX poate verifica asta.

Lăsând la o parte natura tendenţioasă sau părtinitoare a articolului , poate doresc să văd probleme acolo unde ele nu există de fapt.  Am eu o frustrare paranoică când văd semn de egalitate între ~withstood the ire of animal rights activists~ = (și) = a rămas neclintit în fața activiștilor pentru drepturile animalelor. Poate din cauză că a rezista furiei nu e la fel de nobil ca și neclinitit, ci mai de mahala, de bătaie de cartier sau de perversă de pe Târgu Ocna — ceea ce nu se poate sinonimiza cu T.Băsescu, nu?

Poate caut probleme care nu există, dar știu că ceva nu există cu siguranță. Și anume o parte din articolul Wall Street Journal. Publicația americană nu este sfântă nici ea. De multe ori se pronunță pe teme care nu au legătură cu Wall Street (au mai rămas câteva cred pe dinafară..sper). Și este cunoscută ca părtinitoare cu o anumită doctrină americană. Însă Hot News se face (mai) vinovată pentru că nu publică/traduce tot.

1) Partea din frază în care despre Băsescu se scrie că a lichidat și omorât câinii vagabonzi.

2) Un întreg paragraf este scos, poate pentru că americanii îi făceau un portret lui Mr.Băsescu care nu corespundea cu realitatea din România. Și credibilitatea articolului dispărea într-o singură frază de final. Neplăcut într-adevăr.

      Mai neplăcut este că, netocând informația la fel ca subiectul alegerilor din PDL spre exemplu, pe toate mediile din presă, scopul ”jurnaliștilor” cotrocenofili a fost atins. Americanii ziceau de comunism și ziceau de relele acestuia, mai mare decât o mică criză acolo. Iar cei care își aduc aminte de noiembrie 2009, Stalin era practic la vamă, își punea viza de intrare în România. Mulțumită propagandei însă, am scăpat cu toții în decembrie de ciuma roșie comunist-pesedistă. Am înlocuit-o cu cea portocaliu-pedelistă. Că au mințit frumos cei de la Hot News nu îi disculpă cu nimic – rămân politrucii anilor 40.