Universitatea fara BAC – finalitatea?

Acel text promovat de hotnews și răspândit pe mai toate canalele mass-media, care a împins Ministerul Educației să emită un comunicat prin care actul jurnalistic de slabă calitate era desființat punct cu punct. Din total altă nevoie decât goana după click-uri, un site care nu se vrea de știri (culmea!) prezintă informația așa cum ar trebui să o facă o instituție de presă – avocatnet.ro – unde se precizează clar că „reglementarile stabilesc ca viitoarele colegii in cadrul carora se desfasoara nivelul de invatamant tertiar nonuniversitar vor fi finantate integral de catre solicitanti, urmand ca taxele de admitere si de scolarizare sa fie aprobate de Senatul universitatii.” Așadar, nici un ban dat de la Minister (locuri bugetate, burse etc.) către cei care nu au finalizat examenul de bacalaureat.

Dar situația a fost exploatată politic și ideologic, bazându-se nu numai pe o informație falsă ci și pe o problemă falsă, aceea a inflaţiei de absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior. Acest caz poate fi folosit drept studiu de caz la secțiunea politicianism sau dezbatere politică sterilă. Iar probleme reale rămân neintroduse pe agenda publică sau politică: „Acum încă mai există câţiva profesori care au dat examene dificile de admitere la facultate şi care au făcut şcoala pe vremea în care grija principală a universităţilor nu era cum să îşi sporească numărul de studenţi. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, toţi aceştia vor ieşi la pensie, lăsând loc celor care nu şi-au găsit loc pe piaţa muncii şi s-au îndreptat, incompetenţi şi dezabuzaţi, spre învăţământ. Iată o problemă a educaţiei româneşti, care nu pare să dea prea multe bătăi de cap dreptei româneşti.”

(C) Catavencii
(C) Catavencii

Ca și în cazul universităților fără BAC, situația manualelor a fost exagerată mult peste limita bunului-simț, ducând la situații de panică în rândul părinților, numai pentru niște procente de sondaj în plus (sau în minus la adresa premierului). „Pentru cei care au contestat şi cei din politică care îi susţin, probabil că vom mai pierde încă câteva luni şi mergem pe manualele vechi, dar ideea că peste două săptămâni nu au copiii manuale mi se pare inacceptabilă” ar fi spus Victor Ponta ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, în şedinţa Guvernului, adăugând că scandalul manualelor şcolare a fost folosit şi politic. Așadar, acei elevi nu au rămas fără manuale, ci nu au primit manuale noi din seria pe care Ministerul le-a revizuit în acest an după o lungă pauză, urmând ca până la livrare să le folosească pe cele vechi.

În aceste episoade, am observat un lucru demonstrat științific: preferințele politice împiedică oamenii să gândească matematic sau logic. Adică, în fața probabilității de a avea ceva eronat (informație, situație) în față, preferința politică primează înaintea deducției logice sau a dovezilor empirice. Și în fața faptului că informația răspândită s-a dovedit falsă, persoanele care au folosit acest prilej pentru a-și expune preferința politică (anti-Ponta în acest caz) nu au dat în spate. Chiar mai mult, unii au dorit să arate că, în fond, exprimă o părere ce nu are legătură cu informația prezentată, adăugând o insultă gratuită ca formă defensivă în fața faptelor ce îi contraziceau preferința (vezi FOTO). Ca și în cazul miturilor, există unii oameni care vor crede indiferent ce dovezi sau argumente le prezinți. Doar că în timp ce promovăm mituri, politice, ideologice sau de alt fel, unii vor suferi repercursiuni pe termen scurt sau mediu. Iar când vorbim de educație, cei direct impactați – elevii – ar trebui să fie mai atenți la cum se reprezintă în fața celorlalți stakeholderi și nu atât la subiectele din mass-media, care după cum am văzut pot fi manipulate grosolan, dacă vor să facă alegeri informate și nu să fie dirijați de unii sau de alții.

Acum încă mai există câţiva profesori care au dat examene dificile de admitere la facultate şi care au făcut şcoala pe vremea în care grija principală a universităţilor nu era cum să îşi sporească numărul de studenţi. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, toţi aceştia vor ieşi la pensie, lăsând loc celor care nu şi-au găsit loc pe piaţa muncii şi s-au îndreptat, incompetenţi şi dezabuzaţi, spre învăţământ. Iată o problemă a educaţiei româneşti, care nu pare să dea prea multe bătăi de cap dreptei româneşti. – See more at: http://www.argumentesifapte.ro/2014/09/11/o-falsa-problema-si-alte-sminteli/#sthash.77cik7rf.dpuf
Acum încă mai există câţiva profesori care au dat examene dificile de admitere la facultate şi care au făcut şcoala pe vremea în care grija principală a universităţilor nu era cum să îşi sporească numărul de studenţi. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, toţi aceştia vor ieşi la pensie, lăsând loc celor care nu şi-au găsit loc pe piaţa muncii şi s-au îndreptat, incompetenţi şi dezabuzaţi, spre învăţământ. Iată o problemă a educaţiei româneşti, care nu pare să dea prea multe bătăi de cap dreptei româneşti. – See more at: http://www.argumentesifapte.ro/2014/09/11/o-falsa-problema-si-alte-sminteli/#sthash.77cik7rf.dpuf

Tu (de ce nu) esti membru de partid?

Conform evidențelor depuse de toate formațiunile politice la tribunal, PSD are cei mai multi membri, urmat de PDL, si de PNL. Dincolo de un podium statistic, ce presupun aceste cifre? Primul lucru ar fi ca partidele raman niste structuri elitiste, confirmand linia sociologica in care intra toate partidele din statele Europei Centrale si de Est (apud Attila Ágh, 2012). Al doilea lucru ce-l deducem este atitudinea raportata la ceea ce partidele politice sunt, pana la urma, niste institutii publice: partidul nu este al nostru, noi suntem ai partidului.

A crede ca participarea la vot va creste cumva magic, fara sa fie nevoie de o implicare in sistemele care fac oferta la vot, este contrar logicii. A dori un trai mai bun general si politici coerente (de educatie, de sanatate, de taxe) tine de deciziile politice, sau mai bine zis, aceste decizii pot influenta foarte real traiul si educatia, sanatatea, taxele. Unde credeti ca se iau deciziile politice? In discoteca? In piata? Sau in partide?

School and Political Choices

Universitatea fara Bac – o dezinformare semnata Hotnews

Ministerul Educatiei a dat verde Colegiilor nonuniversitare – tinerii fara BAC pot sa nu-si intrerupa educatia… Cam așa ar fi arătat o știre obiectivă, dezbrăcată de obiectivele sale politice. Nu este cazul lui hotnews care a titrat că „Ministerul Educatiei a deschis portile universitatilor pentru tinerii fara diploma de Bacalaureat: incepand de ieri, universitatile ii pot inscrie pentru acest an scolar…” Cei care vor citi rândurile website-ului cu englezescul știre în adresă și chiar vor merge la facultăți cu gândul a se înscrie fără diploma de BAC, vor avea parte de surprize, pentru că au fost manipulați!

universitatea fara bac - o dezinformare

Chiar dacă spre finalul articolului găsim și forma brută a actului normativ la care face referire website-ul, se pare că cititorii nu îl citesc. Noutatea stă de fapt în colegii, înființate corespunzător „nivelului de invatamant tertiar nonuniversitar”. Deci nu este vorba de <Universitate fara Bacalaureat> ci de alte instituții. Colegiile fără BAC nu presupun o „alternativă” la sistemul universitar, pentru că sunt în mod concret incluse în sistemul NONuniversitar. Cei care nu au luat nota minimă de trecere la examenul de Bacalaureat (chiar dacă ai luat mai multe probe, o singură probă eșuată te elimină complet până la următoarea sesiune) pot continua o formă de pregătire care nu echivalează cu educația universitară.

Faptul că unele universități private aleg să-i înscrie pe cei care nu au acest examen absolvit, dar se așteaptă să aducă diploma până la finalizarea anilor de facultate, nu este nicidecum o știre nouă. „Portița” de interpretare legislativă datează din 2011, după cum relatează și ProTV, grație rapidității -cred eu- cu care fostul ministru Daniel Funeriu a fost de acord cu o asumare de răspundere guvernamentală asupra Legii Educației Naționale.

Într-o notă optimistă (și total opusă punctului de vedere hotnews), s-ar putea citi intenția guvernamentală ca o creere de locuri de muncă – pentru cei care vor preda la aceste Colegii. Banii celor care nu au absolvit BAC-ul sunt la fel de bani ca și ai celor care au absolvit acest examen din prima (sau a doua oară). Știrea îngrijorătoare, după cum dovedesc și mulți absolvenți de facultate (nu doar din România ci și din Italia, Grecia, Croația, Spania, dar nu numai), este că educația universitară nu-ți asigură un loc de muncă, procentul șomerilor tineri fiind la cel mai înalt nivel în Uniunea Europeană. Apoi, avem și alte probleme cu care să ne confruntăm înainte să inventăm altele noi, cum a făcut hotnews în manipularea ei: abandonul școlar ridicat în România, iar liceele sanitare rămân o opțiune mult mai atragătoare pentru cei care nu au trecut examenul de bacalaureat, decât Colegiile dezbătute în articolul prezent.

Traseism si Politicianism

< Ordonanţa care permite migrarea primarilor şi consilierilor locali şi judeţeni a fost publicată în Monitorul oficial. Astfel Ordonanţa de Urgenţă numărul 55 din 28,08,2014, adoptată în şedinţa de guvern de săptămâna trecută, prin care aleşii locali îşi pot exprima în scris o singură dată obţiunea de a adera la alt partid fără a-şi pierde pierde calitatea dobândită în urma alegerilor a fost publicată în Monitorul Oficial nr.646 şi deci poate fi aplicată pentru o perioadă de 45 de zile. >

(C) Dan Perjovschi
(C) Dan Perjovschi

SUA, această Stea Polară a democrației -în special în Estul Europei- atenționează momentul ales pentru modificarea unei legi, nu fondul ei. Cu alte cuvinte, în accepțiunea lor este permis traseismul, dar nu înaintea unui scrutin electoral important. Nu demult, un consultant politic al lui Mitt Romney (cel care a pierdut în fața lui Obama în 2012) descria situația de a alege cu majoritate de voturi traseiști politici ca fiind una complet ilogică. De ce își dau votul românii unor persoane care au schimbat partidul care le reprezenta interesele? – nu putea înțelege americanul Seth Cropsey într-o vizită scurtă în Arad. Într-adevăr trebuie să stai în România mai multă vreme pentru a înțelege că instituțiile sunt recunoscute (tacit) la noi a nu avea funcționalitate. De aceea, nu se votează partidul, se votează persoana; într-o proporție mult mai mare decât în alte state democratice. Astfel recunoaștem (poate și involuntar) impotența de a avea dintr-un partid, oricare ar fi el, o instituție reprezentativă a unor interese, ci doar „moșia” unuia sau altora.

Asociatia Pro Democratia, prin presedintele ei, spune ca OUG ii intareste sansele lui Ponta in turul 2. Nu spune ca acesta este scopul, dar sigur i-ar prii actualului prim-ministru si presedinte al PSD. Dar realitatea arata ca si Partidul Social-Democrat este `victima` acestei decizii de traseism , cu un presedinte de Consiliu Judetean Ilfov demisionar din partid. Dar se pare că mulți (deși nu toți) eludă esențialul: important în acest context nu este legalizarea traseismului, ci faptul că el a devenit necesar. Interzicând traseismul, nu facem decât să tratăm efectul şi nu cauza. E ca şi cum te-ai duce la doctor pentru că te doare măseaua şi dentistul ţi-ar spune: îţi interzic să te doară! în loc să trateze infecţia. (sursa)

Tot de la sursa de mai sus putem afla că „vorbim despre o relaţie de reţea şi între reţele de influenţă care generează putere si care va continua să existe indiferent de cine va fi la guvernare în 2015. Cum facem să corectăm sistemul e poate miza proiectului post decembrist de modernizare a României iar acest subiect chiar este o tema de campanie prezidenţială. Mi-e teamă însă că nici un candidat nu va aborda serios subiectul, şi nu vom auzi decât înfierări ipocrite ale traseismului venite de la candidaţii opoziţiei.” Klaus Iohannis și Vasile Blaga nu se dezic de la prezicere (vezi sunt un politruc și diferenta dintre barbati si curve)

Politicienii sunt parte din România, oricât de mult ar trăi unii în lumea lor iluzorică. Ca atare, nu pot ieși din logica deteriorării democrației în partide. Efectul imediat este că instituții ce ar trebui să se ocupe strict cu administrația, au agenda plină de subiecte steril-politice (așa-numitele certuri politice). Traian Băsescu și Administratia Prezidențială este cel mai bun exemplu, însă și la nivel local găsim asemenea povești: Falca este acuzat de propriul coleg de partid de politicianism!

Ce se întâmplă de fapt?

Asistăm nu la un seism provocat de o guvernare pro-traseistă ci la o a degradare a democrației în interiorul unor partide. Faptul că mulți membri ai PNL (și iată că Emil Boc recunoaște aceeași situație în PDL) nu au putut să evite fuzionarea cu PDL, lucru decis de conducerile celor 2 partide, subliniază ineficiența mecanismului democratic în aceste institutii. Amnistia de la traseism în 45 de zile este perfect normală în contextul în care USL este ales pentru a face un anumit lucru, iar după 2 ani, o parte din această alianță electorală face aproape contrariul, suspendarea unei legi intră în logica societății care nu înțelege puterea și relațiile de influență, democratia și rolul instituțiilor. Pentru educația civică a tuturor, iată un clip interesant. Vizionare plăcută!

O noua formatiune pentru Liberali

plr-liberalii-sigla-logo

Ce am reținut din tot evenimentul din acest sfârșit de săptămână, în care fostul prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu, a devenit (din nou) președinte de partid, este design-ul potrivit anului 2014. Sigur, în contextul politic al dispariției liberalismului din România reprezentat până săptămâna trecută de PNL, în doctrina creștin-democrată, un partid liberal este bine-venit. Însă toate lansările de partid din ultimii ani (UNPR, Partidul Forța Civică, Partidul Noua Republică, Partidul Mișcarea Populară) nu au venit cu nici o schimbare în materie de resursă umană sau discurs; un singur lucru parcă a avansat: design-ul. Comunicarea politică încă șchioapătă, chiar și în Partidul Liberal Reformator, iar viitorul spectrului politic din România nu pare mult prea diversificat nici cu acest new entry. Tariceanu, care nu este străin de construirea unor noi formațiuni politice, reia laitmotivul unui mai vechi politician – Nicolae Iorga, căruia nu prea i-a păsat de pluripartidism în fața evidențelor dictaturii lui Carol al II-lea – munca:

Dacă nu se vine cu nimic nou (poate pentru că secolul trecut peste români nu i-a schimbat în vreun fel) măcar design-ul și decorul este potrivit acestui deceniu. Imaginile de la congresul PLR arată modern. Păcat de conținutul lor lipsit de prospețime politică.

plr-liberalii-congres-1 plr-liberalii-tariceanu-congres-1

Blocuri rosii ≠ spatiu verde

Parcul Padurice Eveniment ARED

Ce frumos! Prima reacție la evenimentul desfășurat de ARED în această duminică denotă succesul campaniei de marketing asupra opiniei privitorului. Nimeni nu critică organizarea de concerte în zona Păduricii (compania a mai pus la cale un concert de muzică clasică încă din 2012), dar tot nimeni nu critică efectul negativ pe termen mediu și lung al acțiunilor de construire și reducere a spațiului verde utilizabil efectiv locuitorilor din Arad! Când ARED va construi un parc nou abia atunci poate spune că se dedică cu adevărat comunității; și în acel moment abia va începe să scadă din impactul negativ pe care construcția de noi blocuri îl are asupra orașului.

Evenimentul binevenit de mulți arădeni (Adrian din Arad este doar unul dintre ei) ridică atenția asupra două aspecte negative:

  1. continuă imaginea falsă a unui „Parc” numit Pădurice;
  2. cosmetizează o atitudine administrativă (dovedită științific a fi) eronată;

Zona reamenajată în 2011-2012, pentru care numai paza se figurează la 100.000 de lei, nu este nicidecum parcul care trebuia să fie inițial; nici măcar cel pe care îl cunoșteam în copilărie. Putem citi istoria Păduricei, care presupunea 8 hectare (!) de zonă verde utilizabilă locuitorilor în diverse feluri, dar această zonă începuse să își piardă din importanța verde odată cu industrializarea Aradului. Nu denunț începutul secolului XX (ar fi fără folos), ci realitatea mai apropiată, cu atitudini care continuă și azi. Clădirile care au început să răsară în anii 90 nu au fost deloc un semn bun, iar „noaptea de 11 spre 12 decembrie, 2005, (când) un număr de 32 copaci de pe o suprafaţă de 500 me­tri pătraţi, în apropierea Casei de cultură a Sindicatelor au fost tăiaţi pentru a face loc noului sediu al Uniunii Artiştilor Plastici” nu a fost deloc semnalul unei noi direcții locale, ci continuarea metehnelor proaste de dinainte.

parcul-padurice-arad

Păduricea ar trebui să fie zona verde colorată în harta de mai sus. Realitatea însă este conturată exact ca în imaginea stilizată din fluturașul de mai sus: în spatele a 3 copaci se înalță acum câteva blocuri de beton. Zona care a pierdut tot mai mult din terenul destinat unui parc adevărat, este în anul 2014, anul în care ARED desfășoară încă un concert gratuit pentru comunitate, este de fapt redusă la împrejurimile Lacului de la Podgoria! Adăugirea numită zonă de joacă pentru copii nu ajută prea mult această definiție, iar cum se poate vedea dintr-un desen actualizat, „Parcul” Pădurice poate fi ușor numit Lacul Pădurice – așa cum de altfel toți utilizatorii de Facebook certifică asta.

parcul-padurice-arad-lac-podgoria

Păduricea a fost secționată până când a mai rămas doar lacul din ea. Micul loc de joacă din spatele unui șantier abandonat și a unei biserici penticostale nu încurajează pe nimeni. Toate construcțiile abandonate sau nu din jurul Consiliului Județean au pus stăpânire pe ceea ce putea fi un parc, o zonă verde cu adevărat. Spațiul se restrânge și odată cu dezafectarea cartodromului și ridicarea sediuluiui Inspectoratului Școlar, dar și a noului Palat al Copiilor.

parcul-padurice-2011-biserica-regionala parcul-padurice-2011 parcul-padurice-arad-2011

Blocurile ARED vin doar să ne arate că nimic nu s-a schimbat din anii 90. Amenzile de zeci de mii de lei de la Garda de Mediu, aplicate Primăriei încă din 2007 (și care și-au găsit răsunetul în presa națională), nu au îndreptat atitudinea și/sau comportamentul. Autorizațiile de construcție sunt semnate de arhitect și primar cu aceeași ignoranță față de spațiul verde, chiar dacă este recunoscut efectul benefic al copacilor în zonele urbane asupra temperaturii și umidității. Nu o spun eu, ci chiar un studiu din 1993 (!) publicat într-un Jurnal al Arboriculturii din SUA (pentru că tot le place administratorilor locali tot ce vine de peste Ocean); măcar un referat al comisiei de împădurire a Carolinei de Sud să-l fi citit decidenții locali în vizitele în State. Până când se va întâmpla asta, rămânem cu niște concerte organizate pe marmura scumpă instalată pe structura realizată de lucrările de sistematizare a zonei din 1970. Audiție plăcută!

ARED 3 Kaufland Arad ARED 3 Kaufland Arad 3

Alegeri europene in Arad

În fiecare an în care sunt organizate alegeri, avem ocazia să vedem mostre ale creativității puținelor personae care nu sunt politicieni, ci comunicatori politici. Este drept că nu știm (public) cine stă în spatele fiecărui afiș, fiecărui fluturaș sau fiecărui slogan. De aceea, cel mai simplu ar fi să colecționăm astfel de manifestări ale creativității și să ne oferim părerea din acest punct de vedere. Înainte de clasificarea exemplelor de manifestări creative în campania de alegeri pentru Parlamentul European desfășurate în Arad, memorați următorul aspect: alegerile din 25 mai sunt despre România—fals! Ele sunt despre Europa! Mai exact, despre Uniunea Europeană și ce anume vrem să fie această construcție (Codru Vrabie). Iar dacă sunteți „intelectuali” și doriți o analiză amănunțită a ofertelor politice și electorale, citiți analiza lui Adrian Dohotaru. Dacă vreți să vedeți doar mostre de creativitate, iată-le: Continue reading “Alegeri europene in Arad”

De ce Scoala Gimnaziala Mihai Eminescu din Arad agita politica locala?

scoala generala 1 arad

Cum au ajuns elevii unei școli în mijlocul unei dispute politice? Cam așa arată întrebarea pe care mulți oameni și-o pun, retoric sau nu, când aud de Generală 1 (Școala Gimnazială nr.1 Mihai Eminescu din Arad) și spiritele pe care le suscită aceasta în mediul politic local. Însă întrebarea corectă ar trebui să fie: de ce ține cu tot dinadinsul Gheorghe Falcă să mute Școala în locul Poliției de Frontieră? Continue reading “De ce Scoala Gimnaziala Mihai Eminescu din Arad agita politica locala?”

Libertatea economica, semnul pubertatii electorale?

Evolutia Romaniei din 2010 pana in 2014 privind libertatea economica.Nu este știre nouă faptul că România a făcut progrese în ceea ce privește liberatea economică. Nici că electorii din România preferă să voteze după cum le dictează inima (sau stomacul?), nu creierul. Așadar, care e noutatea? Politicile concrete pe care le aplică decidenții când dețin puterea de decizie este inversă față de politica asumată de politicieni. Continue reading “Libertatea economica, semnul pubertatii electorale?”

Lobby versus trafic de influenta

lobby vs trafic de influenta

Înainte ca la București să se declanșeze așa-zisul scandal al super-imunităților, la Arad se aducea deja un deserviciu activității legale de lobby, prin declarațiile făcute de Gheorghe Falca și relatarea media a acestora. Întâmplarea are însă și un personaj mai responsabil în domeniul influențării „din umbră” a deciziilor politice, însă obiecția sa se pare că nu are o relevanță pentru informarea mass-media locală. Continue reading “Lobby versus trafic de influenta”