Trei pentru partid: Fripturism inițiativist

Nu aș fi scris despre campania electorală a unuia dintre cei mai corupți primari din România (pe lângă A.Solomon de la Craiova, primarul actual al Aradului are atâtea puncte negative atât în investigațiile procurorilor, dosarele pe rol din Tribunalele României, cât și în ”afacerile” din oraș, fie ele imobiliare, publicitare, șamd), dacă nu ar fi dat naștere în oraș unui sentiment de altfel omniprezent în societatea noastră: oportunismul.

Mai bine zis, nu a dat naștere, ci a adus-o din nou în prim planul politic arădean și românesc. Bine, nu e nicio supriză pentru nimeni că tot pdl-ul și trădătorii (unpr,foști PSD-iști, PNL-iști și PC-iști) afiliați lor sunt cei mai bine caracterizați de cuvântul oportun. Atât când vine vorba de transhumanța de la stânga socialistă europeană la dreapta populară peste noapte, cât și traseismul discursiv, de la luptători anti-corupție la frați siamezi cu corupția, odată ce au avut acces la banii publici.

Dar adevărul (trist) de astăzi este acela că prin campania electorală mascată (cât mai e de mascată nici nu mai știu) a PDL-istului Gh.Falcă, 3 pentru Arad, s-au scos dintre crăpăturile clădirilor prost-întreținute din oraș, toți oportuniștii pentru bani publici.

Fripturismul

noua ideologie a celor peste 20 de oameni care s-au ”înscris” în campania electorală mai sus numită este foarte bine definită. Mai ales atunci când aceștia se ”disculpă” prin afirmații de genul îmi promovez proiectele. Deoarece, în cele mai multe cazuri, noii PDL-iști nu au avut aceste proiecte (politice) bine definite până atunci. Iar dacă doar când se ivește o ocazie te expui cu ”proiecte”, ești un Oportunist.

Este mai mult decât atât, este fripturism pentru că nu vorbim de o oportunitate gen inovație tehnologică sau științifică, una de tip instituțională (vezi integrarea în U.E. sau NATO) sau chiar una de afaceri (ex: se vinde ieftin o livadă de meri în județ). Ci de una care implică bani publici în mod direct.

Politic vs. Electoral

  • Cei care înfierează oamenii cu apartenențe politice clar delimitate sunt cei care au o problemă cu libertatea de expresie și opinie.
  • Cei care se implică în proiecte clar electorale, fără ideologii sau proiecte politice (sunt acele formulări pe termen lung bazate pe valori puternice, în caz că ”consilierii 3 pentru Arad” nu știu asta), cu ”inițiative” răsărite peste noapte, activi în acest sens doar în pre-campanie, sunt expresia definitorie a oportunismului electoral.
  • Iar cum aproape toți dintre acești inițiativiști nu sunt sau nu au fost afiliați la banul public (excepție cei care deja sunt cunoscuți ca fiind ”câștigătorii” evenimentului electoral), oportunismul lor se transformă în fripturism.

O spun ca să nu existe dubii: cred că nu e culpabil să fii politic, dar ești ”vinovat” dacă ești strict electoral.

Vinovat în termeni de încredere și sinceritate. Pentru că nu ar trebui să aibă cineva vreun sentiment de vinovăție dacă se implică în procesul decizional și electoral local. Este chiar încurajat! Dar dacă ești electoral, ești 1 dată la 4 ani. În momentele acestea se pot face alăturări tip struțo-cămilă, gen PDL+PER(+PNȚCD?). Neavând convingeri politice (partinice sau nepartinice) clar exprimate public de-a lungul timpului, dublate de proiecte sustenabile credibile, ești doar electoral … o apariție fantomatică periodică cu scop clar de a câștiga doar voturile oamenilor și instalarea într-o funcție publică.

Să aveți poftă !

O cerere pierduta (?) (UPDATE)

Pe 5 martie am înaintat Primăriei o cerere în baza Legii 544/2001. Am cerut câteva informații publice privind ședințele și dezbaterile organizate în ultimele 6 luni. Orice cerere de acest tip este rezolvată în termenele prevăzute la Articolul 7 din legea mai sus menționată.

Art. 7.

(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile.

De la momentul depunerii cererii mele (înregistrată cu nr.13520 ), au trecut mai bine de 10 zile. Volumul este unul mare într-adevăr, ceea ce am cerut eu se poate întinde și pe 100 de pagini, dar dacă există o evidență profesionistă, efortul nu ar trebui să depășească o oră maximum. Volumul mare este sinonim cu 30 de zile, după cum stă scris în articolul 7. DOAR că până în această clipă nu am fost înștiințat asupra faptului că primesc răspunsul în aceste 30 de zile. Întrebarea cea mare este:

Continue reading “O cerere pierduta (?) (UPDATE)”

Bloggeri pe tatami

După o săptămână plină de cursuri de specializare, încununată de un training marca Jim Bagnola, m-am așezat pe tatami (s.n. – covor gros, un fel de rogojină, pe care se practică unele lupte marțiale, ca judo, jiu-jitsu, karate), alături de 7 bloggeri cu reputație din Arad. Nu am practicat lupte marțiale, poate lupte în idei cel mult. Cu prilejul lansării paginii de facebook ARED, am avut plăcerea de a participa la un blogmeet organizat de Semper Excelsius la restaurantul cu specific japonez, Sakura.

Continue reading “Bloggeri pe tatami”

La limită

Niciodată nu am înțeles pe cei care nutresc un sentiment de respect (profund ori superficial) sau de admirație față de așa-zisa ”Putere” a PDL-ului. Cred că am mai spus asta motivând de ce. Acum împrospătez argumentația.

Ajuns în BCU din Timișoara, pe direcția scaunului în care m-am așezat pur întâmplător, stătea la capăt de raft cartea intitulată ”Întotdeauna loial”, cu poza autorului acoperind jumătate din copertă. Mihai Răzvan Ungureanu, noul premier desemnat să formeze Guvernul care mai apoi trebuie validat de Parlament, mă privea rece dintre cărțile adevărate de știință politică.

Nu m-a mișcat de fel desemnarea acestuia din partea președintelui în funcție Traian Băsescu. Amintându-mi de Lăchiță, premierul desemnat după destrămarea primului cabinet Boc, domnul Ungureanu e doar un alt lacheu, întotdeauna loial, conform cu titlul propriei sale cărți. BBC anunța ieri seara cu litere de-o șchioapă: Șeful spionilor ales premier desemnat al României. Cât de mândru poți fi de țara ta atunci? Continue reading “La limită”

Ianuarie revolutionar

Luna ianuarie a trecut, iar amprenta manifestațiilor și mitingurilor din stradă par să dispară încet sub centimetri grei de nea. Începute în 11 ianuarie la Cluj-Napoca, protestele au ridicat o țară întreagă în opoziție față de o plenitudine de lucruri, principala țintă fiind Traian Băsescu și guvernul său. Însă DA, spun de la început că ”problema” a fost o chestiune de comunicare.

În Arad sunt -11 grade Celsius. Totul este acoperit de zăpadă, însă aseară 10 oameni tot au fost în fața Primăriei.

Istoric

Comunicare

Ceva e putred

Băsescu în scenă

Scânteia

Ghici, ghicitoarea mea

Un strigăt

Tot în stradă

Istoricul în Arad

Retragerea în… dialog

—————————–

—————————–

O altfel de comunicare

U-ni-ta-te

Concluzii

Ianuarie revolutionar: Concluzii


Luna ianuarie a trecut, iar amprenta manifestațiilor și mitingurilor din stradă par să dispară încet sub centimetri grei de nea. Începute în 11 ianuarie la Cluj-Napoca, protestele au ridicat o țară întreagă în protest față de o plenitudine de lucruri, principala țintă fiind Traian Băsescu și guvernul său. Da, spun de la început că ”problema” a fost o chestiune de comunicare.

În Arad sunt -11 grade Celsius. Totul este acoperit de zăpadă, însă aseară 10 oameni tot au fost în fața Primăriei.

—————————————

Concluzii

—————————————

Ieșirile din stradă sunt parte a unei experiențe mai largi și mai organice decât ceea ce se insinuează atenției publice. Factorul politic există deoarece contextul în care aceste manifestații au apărut și s-au dezvoltat este unul eminamente politic!

 

Problema nu este opțiunea electorală, ci cea politică. Problema este ce fel de politică ne dorim, ce fel de societate ne dorim, ce fel de viață ne dorim?

 

În ianuarie revoluționar am demonstrat că ne pasă. Să arătăm că ieșim și la vot.

Ianuarie revolutionar: U-ni-ta-te

Luna ianuarie a trecut, iar amprenta manifestațiilor și mitingurilor din stradă par să dispară încet sub centimetri grei de nea. Începute în 11 ianuarie la Cluj-Napoca, protestele au ridicat o țară întreagă în protest față de o plenitudine de lucruri, principala țintă fiind Traian Băsescu și guvernul său. Da, spun de la început că ”problema” a fost o chestiune de comunicare.

În Arad sunt -11 grade Celsius. Totul este acoperit de zăpadă, însă aseară 10 oameni tot au fost în fața Primăriei.

—————————————

U-ni-ta-te

—————————————

Odată cu venirea zăpezilor, anunțate parcă într-o tentă mulțumitoare a actualilor guvernanți, protestele par să scadă din intensitate. Este adevărat că nu ies atât de mulți în Piețe, dar ei sunt în stradă. Contrar cu ceea ce cred cei cărora le este cerută demisia, din birourile lor încălzite de puterea decizională, cetățenii își regăsesc comunitatea.

 

Cot la cot, umăr la umăr aceștia dau zăpada din fața caselor, inducând un sentiment de unitate și de uniune într-un scop: să înlăturăm zăpada, poate mai mare decât ar fi făcut-o vreun protest. Pentru că aici se vede rezultatul imediat; chiar dacă încă ninge din abundență.

 

Iarna nu îi dezbină, îi unește domnule Președinte, domnule Premier, domnule Primar!

—————————————

Vezi și

CONCLUZII

Ianuarie revolutionar: O altfel de comunicare

Luna ianuarie a trecut, iar amprenta manifestațiilor și mitingurilor din stradă par să dispară încet sub centimetri grei de nea. Începute în 11 ianuarie la Cluj-Napoca, protestele au ridicat o țară întreagă în protest față de o plenitudine de lucruri, principala țintă fiind Traian Băsescu și guvernul său. Da, spun de la început că ”problema” a fost o chestiune de comunicare.

În Arad sunt -11 grade Celsius. Totul este acoperit de zăpadă, însă aseară 10 oameni tot au fost în fața Primăriei.

—————————————

O altfel de comunicare

—————————————

Cei care au ieșit în stradă și au rămas în stradă vor fără echivoc ca Băsescu să plece. Sunt cei care nu mai au răbdare cu această guvernare și cer alegeri anticipate. Nici mai mult, nici mai puțin. Nu sunt calculate alternativele electorale. DAR au fost cântărite opțiunile politice și ele spun un singur lucru: NU Băsescu, NU PDL !

 

Oamenii au rămas în stradă pentru că acolo -în fața Primăriilor, în centrele orașelor, în Piață- se simt uniți. În altă parte ei nu sunt reprezentați. În Parlament votul lor a fost batjocorit, iar opțiunea electorală le-a fost luată. Se poate și ca mass-media să fi vrut să confiște manifestațiile, transformându-le într-un show zilnic de seară. Însă oamenii se înfurie tot mai mult pe TV și tot mai mult sunt nereprezentați și acolo. La TV, Antena 3 este singura care le mai unge urechile. Însă e prea centralizată. Doar personalitatile de nivel național sunt tocate mărunt, pe când clanurile locale și corupții din orașele provinciei rămân pe capul oamenilor. În presa online și cea scrisă, nu se spune nimic de rău de trimișii lui Băsescu și ai PDL în teritoriu; nu există nicio cale de a mai ”deschide supapa nemulțumirilor”.

 

În piață oamenii scandează, cântă, vorbesc, dar mai cu seamă comunică. În fața unei tot mai mari lipse de canale în care să-și găsească nemulțumirea, ei au regăsit agora.

 —————————————

Vezi următorul segment

U-NI-TA-TE

Ianuarie revolutionar: Retragerea în… dialog

Luna ianuarie a trecut, iar amprenta manifestațiilor și mitingurilor din stradă par să dispară încet sub centimetri grei de nea. Începute în 11 ianuarie la Cluj-Napoca, protestele au ridicat o țară întreagă în protest față de o plenitudine de lucruri, principala țintă fiind Traian Băsescu și guvernul său. Da, spun de la început că ”problema” a fost o chestiune de comunicare.

În Arad sunt -11 grade Celsius. Totul este acoperit de zăpadă, însă aseară 10 oameni tot au fost în fața Primăriei.

—————————————

Retragerea în… dialog

—————————————

Mulți susținători ai lui Băsescu și PDL  îi caută ”greșelile”, ca și cum nu aceasta este caracteristica guvernării lui Traian Băsescu. Se găsesc hibe de comunicare și se încurajează continuarea reformelor băsiste.

 

Sunt inventate (de către Adevărul Holding și nu numai) conflicte între președintele Băsescu și fostul președinte Iliescu, reflectând ideile transmise de Băsescu în tot acest timp. Liiceanu nu renunță la iluzia că “Băsescu e un mare comunicator” și își va redresa în cele din urmă greșeala începută cu Arafat. Domnul Pleșu tace (în sensul unei acțiuni determinante) la fel ca în 1990 când a uitat să mai demisioneze din funcția de Ministru, pe fondul violențelor minerilor, așa cum promisese să o facă. Toată suita de susținători surzi ai PDL și ai lui Băsescu sunt de piatră. Și metaforic dar și la propriu. Cazul nerenunțării la funcție a Rodicăi Culcer și nerecunoașterea aplicării Legii în instituția Televiziunii Române rezumă caracterul guvernării actuale.

 

Se invocă dialogul, chemarea la negocieri. Eu zic că au fost destul de multe șanse pentru dialog. Cel puțin în 2011 au existat tot atâtea șanse de a dialoga ca și Legile impuse României prin asumarea de răspundere guvernamentală. NU se cere dialog și nici nu s-a cerut în ianuarie revoluționar. Când oamenii au ieșit în stradă strigând ”JOS” Băsescu, Boc, Falcă, PDL, asta arată că s-a trecut de faza de dialog. JOS înseamnă să plece, NU haide să discutăm. Este o diferență, cred.

—————————————

Vezi următorul segment

O ALTFEL DE COMUNICARE