Coruptia si (din) mediul de afaceri: Nicolae Iotcu si judetul Arad

Cazul de coruptie al președintelui Consiliului Județean Arad, Nicolae Ioțcu (PNL), arată nu degradarea morală la care au ajuns politicienii – așa cum ar crede toată lumea – ci practicile la care recurg cei din mediul de afaceri. Zilele acestea au fost trimiși în judecată fostul „șef” peste administratia locala județeană, Nicolae Ioțcu, directorul executiv al Direcţiei Tehnice Investiţii din cadrul CJA, Adrian Nedelciu, şi administratorul societăţii Medicare Technics SA, Alin Mircea Pătrașcu.

Pentru cei care nu sunt la curent, ca și în alte situații, denunțătorii în cazurile de corupție cu care DNA face o adevărată campanie de PR sau „pompează dosare de incriminare” (apud Emil Hurezeau) sunt cei care au dat sau au intermediat mita. Avocatul lui Ioțcu, celebrul Gheorghiță Mateuț, spune că în cazul lui Ioțcu este vorba de denunţul „unei persoane care este, de fapt, colaborator autorizat al procurorului”, fiind astfel o provocare, acesta neregăsindu-se în lista inculpaților de mai sus, anume fostul administrator al județului (anterior fost vicepreședinte al CJA tot din partea PNL), Adrian Drăgan. Sursele din presa locală mai scriu că unele nume vehiculate în dosar vor deveni martori, chiar dacă au făptuit anumite infracțiuni.

Nu vom știi niciodată câți dintre cei care au intermediat sau chiar au acceptat să dea mită, au favorizat astfel cazurile de corupție sau au răspuns solicitării politicienilor cu putere de decizie, așa cum nu vom știi dacă acești afaceriști sunt la rândul lor șantajabili sau chiar angajați în altă parte, cum am văzut că sunt jurnaliști și (poate chiar și) judecători.

Ce cunoaștem însă sunt următoarele

Toată acțiunile demarate de DNA împotriva „clasei politice” se bazează pe acești denunțători și de cele mai multe ori în cooperare cu SRI, care oferă asistență tehnică pentru interceptări, filaje etc. Ca și efect imediat întâlnim (conform lui Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical) „un fenomen în zona publică – de frica DNA-ului, nu mai semnează nimeni nimic, funcţionarii acuzând că din cauza legilor imperfecte pot ajunge în vizorul procurorilor” ceea ce se traduce simplu: nu se cheltuiesc banii publici.

Paralizia apare și în zona privată, observabilă de dincolo de Oceanul Atlantic dar și contrazisă foarte solid de unii oameni de afaceri asupra cărora planează suspiciuni de corupție – vezi Astra Vagoane Arad.

În acest timp, politicienii preferă să nege realitatea – „Aradul este un loc pozitiv al României şi aşa trebuie să rămână”, spune Gheorghe Falca (PNL) – sau să puncteze politic. Mediul de afaceri rămâne însă paralizat. Fără funcționari (în adevăratul sens al cuvântului), deprofesionalizarea aparatului birocratic (în sens științific) se accelerează – în ciuda eforturilor de transparentizare a acestui segment din administrația publică; exemplu publicjobs.ro.

Legătura dintre economie și politică, libertate economică și democrație este veche și încă vie. Dacă după mania anticorupție rămânem cu o țară blocată administrativ și economic va fi aportul tuturor: și celor ce aplaudă acțiunile și celor cărora nu le pasă. Pentru că atâta timp cât avem măsuri duble pentru același tip de politicieni (vezi Ioțcu – Falcă), în politica nu se vor implica persoane mai bune cu un cod moral dezvoltat, ci persoane servile.