Nu de mult, Mario Csipai punea întrebarea: Oare chiar este Aradul model în atragerea fondurilor europene? Ceea ce a suscitat această interogare este difuzarea, în ultima lună, la televizor și la radio, a unui clip care promovează orașul cu câteva ținte „turistice” modernizate: podul Traian, centrul vechi (unde există un singur obiectiv – Preparandia) și parcul de la Sindicate/lacul de la Podgoria.
Mario a disecat atent pe blogul său această chestiune, concluzionând că realitatea este un pic diferită față de acel clip, care se încadrează mai mult la categoria propagandă, decât informare. Total de acord. Scopul acestei postări nu este acela de a relua tema, sau a diseca fiecare dintre „proiectele” finanțate din fonduri publice; am să fac asta într-un mediu cu o audiență mai mare decât cea a acestui blog. Motivul pentru care scriu aceste rânduri este acela de a adăuga chestiunii atragerii fondurilor europene, câteva nuanțe de actualitate.
Europarlamentar în Comisia pentru Dezvoltare Regională, Ramona Mănescu (PNL), susține un sistem de proceduri mai simple și mai clare pentru a reduce birocrația în domeniul cererilor de finanțare. Aceasta salută atenția acordată tuturor orașelor, adică focalizarea destinației fondurilor pentru zonele urbane, care au resimțit cel mai pregnant efectele crizei economice, de la șomajul la discriminare și sărăcie.
Având în vedere rolul cheie al orașelor în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 precum cele economice, sociale sau de mediu, este evident că nu vom putea fi competitivi la nivel global decât dacă vom exploata eficient potențialul de dezvoltare al regiunilor și zonelor urbane, prin intermediul politicii de coeziune.
În paralel, deși mai bine spus, în completare cu poziția concentrată pe orașe și regiuni, prim-ministrul Victor Ponta dorește să interzică acordarea de fonduri de la buget prin Guvern acelor proiecte care se pot încadra în capitolele unor surse de finanțare europeană. Astfel, cei care până acum militau pentru susținere de la Centru (vezi Falcă la Arad pe timpul guvernării Boc, vezi Popa la Arad pe timpul guvernării Năstase) în ceea ce privește proiectele de infrastructură, mediu sau dezvoltare durabilă, se pot adresa structurilor de management și cetățenilor proprii (prin taxe și impozite).
Dacă poţi să te duci şi să accesezi un fond european, nu mai vii să ceri bani de la bugetul de stat, pentru că fie nu ai energia, fie nu ai competenţa, fie nu ai dorinţa de a te supune regulilor stricte care privesc utilizarea banilor europeni. De ce să dăm bani de la buget, dacă pot fi accesaţi din fonduri europene aflate la dispoziţia României?
Pentru că, până la urmă, fondurile europene nu reprezintă o pomană ci o reinvestire (toți românii contribuie la bugetul U.E., iar în cazul în care nu se aplică aceste fonduri care ne sunt la dispoziție, este o risipă de taxe și bani virați în conturile Uniunii!). Chiar dacă măsura vine în contradicție oarecum cu scopul fondurilor și anume reducerea disparităților de dezvoltare între regiuni (capitol la care stăm mai rău decât în 2004-2005), măcar acum cântăm cu toții în aceeași piesă. Să vedem cum funcționează în continuare Legea Atracției de fonduri europene.