Gheorghe Falca si Regionalizarea Romaniei

De obicei nu promovez (chiar și printr-o mențiune pe blog) personaje umane de care oamenii nici nu ar trebui să audă în primul rând într-o țară civilizată, dar când se umblă în mod insistent cu dublul standard, simt nevoia de a lua o poziție. Mai ales că acest model de comportament total neinstituțional e folosit și de primarul actual al Aradului, care dă vina pe alții pentru lipsa transpunerii în realitate a unui mai vechi vis al arădenilor -redarea Cetății circuitului public. În aceste zile, Gh. Falcă întrece orice măsură de responsabilitate a instituției pe care o ocupă: afirmă că este convins că Aradul nu va mai accesa fonduri europene în perioada 2014-2020.

Articolul din Jurnalul Arădean expune (din nou) teoria primarului PDL, conform căreia Cetatea nu poate fi redată circuitului public, pentru că Ministerul Apărării (în Cetate se află o garnizoană a Armatei) schimbă planurile de mutare și cere mai mulți bani pentru tot felul de facilități. Ministerul a declarat însă că nu a făcut nicio modificare la planurile clădirilor stabilite deja în urmă cu luni bune de zile. În materie de fonduri europene însă, Falcă a făcut o deplasare, în timpul programului de lucru pe care îl presupune funcția de Primar, la Consiliul Județean Timiș, pentru a-și susține depoziția în audierea publică organizată de Asociația de Advocacy, pe tema Regionalizării României.

După cum se poate vedea și din acest clip, Falcă vorbește despre dependența administrațiilor de Stat (centru), când chiar la început ne spune cum de 12 ani de zile veniturile sale sunt dependente de bugetul local și funcția de primar pe care o ocupă. Dar, în dauna ipocriziei(?), acesta militează pentru eliberarea acestor administrații de finanțatorul lor (Centru). Deducția logică de aici ar fi că aceste orașe și zone despre care vorbește ar trebui să aducă mai multe venituri la bugetele lor (din momentul t+1 al Regionalizării) … sau să piară. Nu intră deloc în substanța problemei regionalizării, ci preferă doar să arate cu degetul (cum îi este formarea politică de altfel) vina la alții, susținând că tot ce este nevoie pentru a ne dezvolta în așa fel încât să avem acces eficient la fondurile U.E. pe perioada 2014-2020, urmând Polonia ca ”modîel” (pronunția dânsului), este voință și știință (adică ”specialiști”, de care fel -în finanțe, în educație, în sănătate- nu ne precizează). Voința, tradusă de Falcă prin sacrificiu politic de la Centru , este cu alte cuvinte o pledoarie pentru un nou nivel politic care să ia din atribuțiile politice ale administrației centrale. Pentru a înțelege la ce se referă exact, trebuie să ne uităm în documentul scris:

• ”limita de timp impusă de mandatul de patru ani” este o formulare prin care putem arunca o privire în planurile politice ale unui om care de 12 ani ocupă aceeași funcție (având și un Consiliu favorabil în toată această perioadă);
• face mențiune de ”furnizarea de servicii publice către cetăţean (…) la un standard de calitate ridicat şi cu costuri cât mai avantajoase”. Cum poate spune acest lucru, când în Arad, tocmai la inițiativa și prin voința sa (că tot vorbise de voință politică), contractul de concesionare a salubrizării (serviciu blamat încontinuu în ultimii ani) a fost prelungit pe o perioadă de 4 ani fără a pune la îndoială costul ridicat care dezavantajează consumatorul final;
• dublul standard cu care vorbește despre alte administrații din România, fără a privi spre propria ogradă, continuă: ”costul pentru aceste servicii să fie unul suportabil şi echitabil”. Despre Gigacalorie a auzit acest primar? Cele câteva mii de arădeni care i-au cerut prin petiție acest lucru în primăvară, sigur au auzit;
• continuă cu învinovățirea primăriilor ”care nu reuşesc să-şi asigure costurile de funcţionare fără transferuri financiare de la nivelele administrative superioare”, asta în contextul în care orașul Arad s-a împrumutat de 4 ori cu milioane de euro de la instituții financiare internaționale pentru … niște lucrări de asfaltare, linii de tramvai și canalizare; dl. Falcă uită de fapul că bugetul Aradului se bazează în mod incorect pe taxarea cetățenilor și nu pe măsuri pro-active de stimulare a consumului, producției de bunuri sau exporturilor;
• are câteva probleme de instituționalism, necunoscând faptul că avem deja un programe care sunt îndreptate tocmai către accesarea de ”resurse financiare mai complexe decât cele care există la nivelul autorităţilor locale individuale”, și in extenso niște ”instuţii care să aibă un mandat tocmai în atragerea de investiţii majore” – se numesc Regiuni de Dezvoltare.
• confuzia continuă și în ”fenomene economice precum clusterele şi polii de competivitate”; din cunoștiințele mele precare despre economie, clusterele și polii de competitivitate sunt structuri nu fenomene;

Poate singura informație validă pe care a formulat-o este următoarea: ”scheme de finanţare susţinute de mai multe autorităţi publice locale şi în parteneriat cu companiile şi universităţile din zonă cât şi prin măsuri pro-active privind educaţia, pregătirea forţei de muncă, lanţurile de furnizori.” O dă însă repede cu bâta-n baltă când folosește exprimarea < un fapt bine cunoscut > în fraza ”Performanţa sistemelor de inovare regională este apoi un fapt bine cunoscut”. De altfel, nu e singura afirmație fără referință: < după cum bine se ştie >, < fără îndoială >. Alături de ciudățeniile ”nivel administrativ-tactic” sau ”generarea de business local”, documentul ce ar trebui să reprezinte poziția municipalității arădene este mai degrabă unul de factură politicianistă.

Cred că performanța și documentul lui Gh. Falcă trădează o viziune slab fundamentată economic; având expertiza aparatului Primăriei la dispoziție, altul ar fi trebuit să fie rezultatul. Ce am putea deduce din discursul și depoziția primarului actual al Aradului, este optica centralistă redusă la nivel regional. Atât. Nu menționează nimic de desființarea județelor, lucru cu care PDL marșa anul trecut(!) în viziunea proprie de reformă administrativă. Ar avea de învățat de la ceilalți vorbitori, ca Viorel-Gheorghe Coifan (PNL) sau chiar de la profesorul Silași. Ar putea să arunce un ochi și pe părerea societății civile, pe al cărui sprijin spune că s-ar baza acei ”politicieni de sacrificiu”.