Praf de Arad

Dimineața unui început de săptămână poate fi plăcută, indiferent de canicula de afară. Ziua trecută mi-a amintit de perioada când am fost în Roma, una dintre cele mai importante și aglomerate capitale din U.E. Acum câțiva ani, în orașul care ne-a oferit (alături de Atena și Ierusalim) fundațiile conceptuale ale Uniunii Europene de azi, am putut străbate kilometri întregi pe jos fiind înconjurat de roiuri de scutere, motociclete, autobuze și firește autoturisme.

Spun că am putut străbate străzi în lung și lat, pentru că în Arad este tot mai greu să faci acest lucru. Chiar și în mișcare fiind, de pe o bicicletă spre exemplu, aerul pe care trebuie să-l consumi este foarte greu, apăsător și încărcat de poluanți. Discutând cu Anca Raluca, care recent a făcut o vizită în Roma de la care rămăsese cu picioarele murdare, despre calitatea mediului înconjurător, am ajuns la concluzia că în Arad avem de-a face cu o combinație ciudată de mai mulți poluanți, nu doar cei clasici – industriali, casnici și autoturisme.

Nu spun că Roma reprezintă standardul pe care să-l urmăm, nici pe departe, calitatea aerului acolo fiind destul de joasă față de alte locuri din Uniune. Dar dacă acolo puteam străbate câțiva kilometri, în Arad nu poți traversa orașul fără să tușești sau să iei o gură mare de aer în iluzia că astfel poți inhala un aer mai curat. Presa locală vorbește de factorul principal al poluării în oraș – Centrala Electro-Termică. Firma care se ocupă de salubrizarea în oraș menționa materialul cu care sunt tratate străzile pe timp de vară: ”deoarece în staţia automată de monitorizare AR1 au fost înregistrate depăşirii ale indicatorului PM 10” (motiv pentru care majoritatea politică locală din jurul primarului PDL a prelungit contractul de salubrizare stradală cu firma în cauză, pentru a combate poluarea).

Însă la o mică plimbare, chiar și pe străzile principale, poți vedea multiple surse ale poluării. Nu e nici anti-derapantul de pe timpul iernii, nici cenușa de la CET sau deșeurile menajere lăsate la voia sorții. Trebuie să privești jos, printre gropile și peticele din asfalt. Pe lângă bitumul absorbant de noxe, stă praful, gumele de mestecat și mucurile (pe alocuri) aproape implantate de-a curmezișul liniilor de vopsea. Ei și? veți spune, acestea sunt peste tot prin lume. Așa este. Însă vă voi prezenta o mică dovadă că toate mizeriile ce se aștern pe străzile orașului (cenușa de la CET, gazele de eșapament, uleiuri, deșeuri menajere etc.) sunt stratificate de către cei care ar trebui să le curețe.

Nu este un caz singular. La următoarea plimbare pe care o faceți pe Bulevard, vă invit să urmăriți acel mic vehicul care mătură trotuarele. Câtă curățenie realizează cu adevărat? Mai există și mașinile care împrăștie apă în cantități iresponsabile pe străzi, în ideea că ”răcoresc” atmosfera. Ceea ce fac nu este decât încurajarea mai multor deșeuri să se dizolve, să se dezvolte și să elimine și mai multe noxe în aer. Din păcate, ”udătorii” nu sunt urmați de vehiculele dotate cu mături. Astfel ajungem la niște agregate toxice care, în momentul în care vin totuși cei cu mătura (la mașini mă refer, nu la cei care fac asta manual, pentru că acei oameni măcar încearcă să își facă datoria), ajung să fie eliberate în aer sub formă de praf greoi, asemănător gazelor de eșapament.

Vorbim de un serviciu public

Nu trebuie să parcurgi Raportul Ecopolis pe 2011 (mulțumesc Anca!) ca să-ți dai seama că aerul este foarte poluat, alături de multe alte componente ale naturii în România. Dar în Arad, parcă este vorba despre ceva ce ne stă în putere să schimbăm, să îmbunătățim.

Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare din municipiul Arad
În acest document din 2011, găsim mai multe precizări care ar putea constitui o cale de modernizare a curățatului public, o îmbunătățire a calității aerului și desigur, o sancționare a celor iresponsabili:

• Art.2., lit. f) măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice – iată faptul că acest lucru intră în atribuțiile celui care prestează serviciul public de salubrizare (POLARIS HOLDING) în Arad.
• Art.3., punctul 3.34, unde este prezentată definiția ”măturatului”, dar și (3.49) utilizatorul ca și ”persoană fizică sau juridică care beneficiază, direct ori indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilități publice, în condițiile legii.” – acest aspect este important pentru ceea ce este prezentat ca și obligație a serviciului de salubrizare mai jos.
• Art.5. Serviciul de salubrizare trebuie să îndeplinească, la nivelul utilizatorilor, indicatorii de performanță aprobați de consiliul local, pe baza indicatorilor de performanță din prezentul regulament. –
• Art.43. Alin.(1) – certitudinea că POLARIS este cel căruia îi sunt atribuite prevederile serviciului de salubrizare publică, prin contractul de concesiune nr.38/21.06.2004 *prelungit în 2012.
• Alin.5-6 care fac referire la măturatul și curățenia străzilor sunt încălcate, după cum se vede și în pozele făcute.

Este corect că același Regulament specifică la Art.87. Drepturile și obligațiile operatorului se constituie ca un capitol distinct în (…) (b) regulamentul serviciului de salubrizare, dar și inclusiv în cadrul contractului de delegare a serviciului (acela semnat în 2004 și prelungit în 2012 până în 2016). Asta înseamnă că nu trebuie să ne bazăm în demersurile de rezolvare a problemei în cauză doar la Regulament, ci și la alte documente. Dar înainte de toate, acesta este Regulamentul unui serviciu public din Arad, iar care la Art.89., lit. (p) – unde ni se spune că cei de la POLARIS, concesionarul serviciului în cazul nostru, trebuie ”să asigure curățenia și igiena căilor publice”. Acesta îndreptățește orice acțiune viitoare în scopul reglementării activităților acestei companii care ne oferă un unic ”Praf de Arad”.