Noua Românie

Această analiză a pornit de la articolul lui Gabriel Gorgan legat de clipul recent al celor care nu vor proiectul minier în Roșia Montană. Orice nemulțumire creată adresați-o acestuia pe blogul său.

Așadar, de ce Noua Românie ?

Nu de mult au avut loc alegeri pentru reprezentanții administrației locale și județene. Peisajul politic nu s-a schimbat prea mult față de ce se stabilea în anul 2008. PSD a obținut cele mai multe locuri de consilieri, primari și președinți de consilii județene (mai puțin în Arad), PNL a reușit în final să depășească cu foarte puțin însă PD-L în mandate, dar partidul prezidențial nu și-a pierdut din putere: chiar reprezentanți ai acestuia au declarat că un scor de peste 20% e optimist pentru sondajele care îi plasau în jurul a 11%. Rămâne ca acesta să se (re)organizeze înaintea alegerilor parlamentare *nu am omis PPDD, ating și acest subiect mai jos*.

Ce contează acestea ?

Nu știu dacă ați observat, dar în ultimii ani, în România s-a conturat un curent naționalist sublim. Și când spun sublim, mă refer la antagonistul grotescului, banalului, infamului și a altor atribuții ce caracterizează cu exactitate formațiuni pe care astăzi le considerăm național-extremiste: PRM, C.Vadim Tudor, PNG, Gigi Becalli, Noua Dreaptă.

Atenție! ”Noua Românie” nu se va construi pe o asumare publică a extremismului. Membrii Partidului România Mare vor rămâne ”extremiștii ăia”. Alături de cei de mai sus, vor fi în continuare tapetați de ”noii republicani” ca fiind niște nebuni-extremiști ce trebuie împiedicați să ajungă la guvernare. Însă mesajele lor vor fi pe înțelesul (implicit) și pentru atracția celor care au tendințe naționaliste. Sau mai bine zis, le-au fost întărâtate aceste tendințe în acești ultimi ani.

Subcarpați

Tehnicile de ”întărâtare” (a se citi manipularea opiniei publice) nu sunt suficient de puternice pentru a naște ceva din nimic. Oricât de puternic susținute ar fi manevrele celor de sub Carpați, de la Cotroceni sau din Palatul Victoria. Pe lângă segmentul naționaliștilor exploatat ani de-a rândul de C.V.Tudor et all, există acei oameni care poate în alte state europene sau americane, ar fi considerați patrioți. La nivelul cel mai neobservat, cel al muzicii ”de cartier”, acest sentiment a fost crescut de-a lungul timpului. Cultivat inițial de Deceneu și Ghetto Daci, a fost dus la un nivel mai popular și mai răspândit de către Subcarpați. Vedete ale muzicii pop încearcă și ele să redea un pic de românism în piesele lor, folosindu-se fie de cuvinte în limba română (acum câțiva ani, dacă nu era în engleză o piesă ”de vară” era sortită eșecului) sau porțiuni muzicale scurte din piese populare.

Maia Morgenstern vine să ridice ca un utliaj de construcții sentimentul celor care protejează resursele naționale de către exploatatorii străini (cu toate că acționar în Gabriel Corporation este un membru PDL, român get-beget emigrat din țară de mai bine de un deceniu). Alături de alte vedete ale culturii române, cum este Mihnea Blidariu, ei popularizează sentimentul național. Introduc, fără să știe, aceste tendințe naționaliste în cultura pop, cam la fel cum s-a întâmplat în trecut cu fenomenul Che Guevara. De pe urma celui din urmă au scos profit cei din comerț (tricouri, căni, filme etc.). De naționalismul nostru cine va profita?

O Românie ”ca soarele sfânt de pe cer” al Europei

Nu degeaba au apărut în alegeri PTPȚ (Partidul Totul Pentru Țară / Νoua Dreaptă). Chiar și platforma susținută de Mircea Geoană, care în Arad a candidat sub forma PRODEMO, și-a ales ca simbol și slogan în puținele apariții în presa locală: Votați spirala dacică! Chiar și o căutare pe Google a casa-noastra-românia va rezulta un website care promovează o ”Dacie liberă”. Ce să mai zic de scandalul cu președintele Parlamentul Ungariei. Sau exilul mediatic al lui C.V.Tudor. Trendul în restul Europei este acesta, al extremelor. În România, până acum l-a capitalizat PPDD (Partidul Poporului Dan Diaconescu). Rezultatul (de 10 procente!) de la alegerile locale a fost o probă trecută de artizanii unei ”Noi” Românii. S-a demonstrat că fără nici un fel de program electoral și doar cu aberații (ex: 5.000 de euro oferiți de Dan Diaconescu pentru cei care votează) nu împiedică creionarea unei credibilități în fața electoratului (slab educat, din punct de vedere politic) și se translatează în cele din urmă, în voturi legitime.

Calcul electoral?

Tot felul de tentative-contrapondere la probabila majoritate covârșitoare a USL-ului în toamna alegerilor lui 2012 au fost gândite. Mișcarea Creștin-Liberală din Arad, cu candidați doar din partea PDL, a fost un alt test pe care electoratul l-a picat, iar artizanii electorali l-au trecut. Semne pentru profitatul de pe urma sentimentului naționalist sunt. Cum vedeți că au și început provocările la adresa celor din USL, la care aceștia s-au și grăbit să reacționeze prin neacțiune. Cu toate că o parte din cei care susțin uniunea între PSD-PNL-PC, mă refer aici la jurnaliștii trustului Intact, îndeamnă la o reacție vehementă. Chiar dacă ar reacționa sau nu, sublimul este produs: se încing spiritele. Iar ”noii republicani” vor folosi oricum acest argument în favoarea lor – fie că USL nu reacționează deci sunt prea slabi, fie reacționează și sunt prea periculoși.

Cuibul Noii Românii

Mă tem că vom retrăi istoria, la fel ca în cazul proaspetei generații de muncitori “internaționali” care s-a format în timpul guvernării Năstase și care ideologic ar fi trebuit să încline către stânga, aceștia au constituit baza electorală în alegeri cu care Băsescu a făcut diferența. Toate eforturile au fost îndreptate înspre înființarea a unei Noi Republici cu a cărei organizare a fost însărcinat M.Neamțu și ”băieții de la Arad”, tinde spre o anulare a democrației interne (cu toate că au existat naivi destui, care a confirmat în parte un viitor succes al unei astfel de mișcări). De speriat faptul că această ”Nouă Republică” se dorește organizată în cuiburi (legionare).

Big things have small beginings. Eu zic că ar trebui să fim atenți!