Cupa si campionatul…
Când istoria nu e citită sau învățată, ajungem să reascultăm aceeași piesă stricată; și să o și trăim.
Astfel, în aceste zile, când Consiliul Județean Arad declară cine vor fi considerați Teroriști atunci când atentează la sistemul de furnizare a apei potabile, o scurtă lecție de istorie e necesară. Sigur, în interesul ”cetățeanului”, această oaie neagră a tuturor neregulilor ce sunt ”necesare”, veți spune. Da, ”foarte da”. Doar că acestea sunt mici semne care în ochiul antrenat nu sunt deloc inovații, ci tipare ale unor acțiuni gândite strategic.
Așadar, un grup de oameni simpatici, iacobinii și visul Republicii lor. Se întâmpla după 1789, dar vedeți, istoria dacă nu se învață, se repetă. Iar visul lor (dement), presărat cu hotărâri și legi ciudate de a combate trădătorii și teroriștii, avea să rămână în memoria franceză ca Teroarea.
Acum.. dacă acest Consiliu Județean dă puterea, competența de a acuza (a numi, a arăta cu degetul, a ”dezvălui” teroriștii) unor oameni numiți de Președintele CJ, nu îmi rămâne decât să mă izolez de tot ceea ce înseamnă ”jurisdicția” acestor procurori iacobini. Apă de ploaie adunată în butoaie – filtrată, fose septice, încălzire pe gaz.. Cum altfel? Sper doar să nu înțeleagă greșit noțiunea de sisteme de epurare acești profesioniști.
Până la urmă, povestea Terorii franceze se termină printr-o dictatură. Domnul Dictator, salvați-ne!
Violence and the Reign of Terror
In the beginning the Club did not endorse the use of violence to reach their goals. By insidious degrees, however, a Machiavellian mindset dominated. Public speeches urging universal suffrage were insufficient. Demonstrations became necessary. If the blood of a few hundred nobles was the cost of liberty and equality then, as Marat urged in his paper, the guillotine must fall.
Soon it was not merely nobles but anyone who disagreed with the Jacobins that faced a tribunal. After Robespierre secured his position in the provisional government in 1792, he began calling for the death of “enemies of the Republic.”
Thus the Jacobins silenced their own club member Mirabeau as well as rival revolutionaries like Georges Danton.
In the provinces local Jacobin members took their cue from the Parisian club. Small scaffolds rose in marketplaces for the execution of “traitors.” Jacobins could arrest anyone on the pretext of protecting the Republic. The excused raid on a landowner escalated to public massacres. Peasants and nobles, priests and republicans alike met their deaths in the brutal epoch known as the Reign of Terror.
Read more at Suite101:
The Jacobins and the Reign of Terror: Politics of the Jacobin Club During the French Revolution
http://www.suite101.com/content/french-jacobins-role-in-the-reign-of-terror-a155016#ixzz16KEtFWnk
Iti dai singur comment? q:
Nu sunt la curent cu chestiile astea, din nefericire, am incetat sa mai citesc presa locala, oricum ar fi degeaba, insa sunt sigura ca ceea ce spui e adevarat. Trebuie doar sa facem o simpla si succinta apropiere: micul mogul aradean (primarul) copiaza intocmai exemplul marelui mogul (presedintele) pentru ca deh, doar sunt rude, nu? (:
Ei nah, micul mogul este altul si doar unul, so be carefull!
Micul dictator poate e primarul aradului si marlee dictator mai sus pe scara ierarhica 😉
Era o informatie ce merita atentia (datorita similitudinilor cu actualitatea), dar nu neaparat in subiectul postarii.
Micul mogul e unul, da! :))
Totusi, trebuie sa ai ceva stiinta primara ca sa fii mogul. Dictatorii sunt doar primordiali, nu le trebuie stiinta. Se multumesc sa fie primari.